Category: Economie

Consiliul de Administratie al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) i-a numit, miercuri, pe Aurelia Cristea in functia de director general al PAID si pe Radu Mircea Popescu in postul de director general adjunct al Pool-ului, potrivit unui comunicat al societatii, punand astfel capat unei perioade de interimat care dura de la finalul lunii mai, de la demisia fostului director general, Marius Bulugea.

Noul director general al PAID, Aurelia Cristea are o experienta de peste 15 ani in domeniul asigurarilor, inclusiv in activitatea de reglementare si supraveghere a pietei de profil din Romania, in perioada 2006-2010 fiind membru in cadrul Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), sustinuta fiind in aceasta functie de catre PSD.

Aurelia Cristea detine functia de vicepresedinte al organizatiei PSD Cluj, fiind considerata o apropiata a actualului ministru al Administratiei si Internelor, Ioan Rus. Este, totodata, membru in Consiliul National PSD, precum si membru in Consiliul Judetean Cluj, din partea social-democratilor.

In domeniul asigurarilor, Cristea a mai detinut functia de director al sucursalei Cluj a societatii de asigurare Unita, precum si pe cea de administrator si director general al brokerului de asigurare Asicons.

Radu Mircea Popescu este unul dintre initiatorii si coordonatorii proiectului de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor incepand cu anul 2005. El a detinut functia de secretar de stat, iar ulterior de consilier, in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), in guvernele conduse de Calin Popescu Tariceanu. In cadrul PAID, Popescu ocupa din ianuarie 2012 si functia de sef al departamentului tehnic.

Moment dificil Obiectivul managementului este acela de a face demersurile necesare in raport cu autoritatile centrale si locale astfel incat legea sa fie respectata, prin cresterea gradului de protectie a populatiei impotriva dezastrelor naturale, degrevand bugetul statului de cheltuieli suplimentare, a declarat noul sef al PAID, Aurelia Cristea.

„In acelasi timp, vom continua educarea in privinta formelor de asigurare care ii protejeaza pe romani in fata dezastrelor”, a adaugat Cristea.

Portofoliul de polite in vigoare al PAID a scazut cu peste 26% % in primele 6 luni ale acestui an, de la 574.429 la finalul anului trecut la 423.907 la 30 iunie 2012.

PAID risca sa intre in administrare speciala in urmatoarele trei luni, intrucat capitalurile proprii ale societatii, precum si indicatorii sai de solvabilitate si lichiditate, se apropie periculos de pragurile minime admise de legislatie, declara, la inceputul lunii iunie, pentru „Finantistii”, fostul director general al PAID, Marius Bulugea.

Acesta a demisionat din functie la finalul lunii mai a acestui an, acuzand ca activitatea PAID a fost „scurtcircuitata” legislativ prin faptul ca, din noiembrie 2010, potrivit unei modificari a Legii privind asigurarea obligatorie a locuintei, obligatia de asigurare a locuintei fata de cutremur, inundatii si alunecari de teren se considera a fi indeplinita nu doar prin incheierea politei subscrise de PAID, ci si prin cumpararea de polite facultative de la alte societati, in limitele de acoperire prevazute de lege.

„Astfel, interesele PAID au intrat in coliziune cu cele ale actionarilor sai. Este o aberatie ca o companie sa intre in concurenta cu propriii actionari”, spunea Marius Bulugea , aratand ca, dupa schimbarea legii, asiguratorii actionari ai PAID s-au preocupat mult mai mult de vanzarea propriilor polite facultative decat de distribuirea politelor obligatorii ale PAID.

„Reinnoirile si vanzarile de polite noi sunt foarte slabe. Pentru ca indicatorii mentionati (capitaluri proprii, solvabilitate si lichiditate – n.r.) sa fie indepliniti la limita, ar fi nevoie ca, pana la sfarsitul anului, sa se vanda circa 3.500 de polite in fiecare zi lucratoare. Or, acum nu se mai vand nici macar 300 de polite pe zi. (…) Exista doar doua solutii. Ori vin actionarii cu bani in plus de acasa, ori aceiasi actionari fac un heirup cu forta de vanzari pentru a se ajunge la mai multe mii de polite vandute pe zi. (…) Daca nu, PAID risca sa intre in administrare speciala in doua-trei luni, pentru ca nu mai intra bani in companie, iar legea nu permite unei societati sa functioneze cu capitaluri proprii mai mici decat capitalul social”, spunea Bulugea, intr-un interviu pentru „Finantistii”.

Dupa demisia lui Marius Bulugea, interimatul functiei de director general al PAID a fost asigurat de catre Alexander Adamescu, presedintele directoratului Astra Asigurari, unul din principalii actionari ai PAID, cu o participatie de 15%. Adamescu este totodata presedinte al Consiliului de Administratie al PAID.

Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP), PAID a incheiat anul 2011 cu un profit net de 0,97 milioane lei, comparativ cu pierderea de 0,37 milioane lei consemnata in 2010.

Companiilor de asigurari care incheie polite de asigurare facultative de locuinta le este interzis, de saptamana aceasta, sa utilizeze, in procesul de vanzare a acestor polite facultative, denumiri si sintagme care sa creeze clientilor impresia falsa ca achizitioneaza polite de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva dezastrelor naturale (PAD), care sunt vandute exclusiv de catre Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Interdictia este prevazuta intr-o decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) adoptata pe 20 iunie si publicata luni in Monitorul Oficial.

„Pentru informarea clara si exacta a proprietarilor de locuinte in ceea ce priveste tipul asigurarii pe care acestia il incheie, precum si riscurile acoperite prin politele de asigurare pentru locuinte incheiate, (…) se interzice utilizarea de catre societatile de asigurare, in cadrul desfasurarii activitatii de incheiere a asigurarilor facultative pentru locuinte, a denumirii „PAD” (polita de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva dezastrelor naturale – n.r.) sau sintagme derivate din aceasta, termenul sau termeni similari, precum si a sintagmei sau sintagme similare”, se stipuleaza in decizia Comisiei.

De asemenea, potrivit actului normativ citat, asiguratorii au obligatia de a informa in mod clar si exact potentialul asigurat, inca din faza precontractuala, inclusiv cu privire la prevederile din contractele de asigurare facultativa a locuintelor care difera de cele din contractele de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor stabilite prin Legea nr.260/2008 si normele emise in aplicarea acestora, cum ar fi eventuale fransize, excluderi, principiul proportionalitatii sau riscuri neacoperite.

Cum functioneaza polita PAD Pana in noiembrie 2010, obligativitatea de asigurare a locuintelor fata de riscurile de dezastru natural (cutremur, inundatii si alunecari de teren) era posibila doar prin achizitionarea politei PAD, emisa exclusiv de catre Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), compania de asigurari creata special in acest scop, prin efectul legii.

Pe polita PAD sunt acoperite doar cele trei riscuri mentionate mai sus, la sume asigurate de 20.000 de euro (pentru locuinte cu structura consolidata de rezistenta) sau 10.000 de euro (fara astfel de structuri), contra unei prime de asigurare anuale de 20 euro, respectiv 10 euro.

Polita PAD este o asa-numita asigurare de prim risc, care nu tine cont de valoarea reala a bunului asigurat, astfel incat, in caz de dauna, proprietarul asigurat va primi ca despagubire valoarea daunei survenite, in limita celor 20.000 de euro, ca sa luam doar exemplul locuintelor cu structuri consolidate de rezistenta, cum sunt apartamentele de bloc.

De exemplu, daca dauna survenita ca urmare a unuia dintre cele 3 riscuri asigurate mentionate mai sus este de 5.000 de euro, despagubirea va fi de 5.000 de euro, iar daca dauna este de 20.000 de euro sau mai mult, despagubirea va fi de 20.000 de euro, fara sa conteze ca valoarea reala a locuintei este mai mare. De asemenea, pe polita PAD nu este prevazuta nici o fransiza. Fransiza este un aranjament contractual intre asigurator si asigurat prin care se stabileste ca, in caz de dauna, asiguratul isi asuma o parte din valoarea daunei, fie in suma absoluta, fie ca procent din suma asigurata.

Cum functioneaza politele facultative In noiembrie 2010, insa, legea a fost modificata, astfel incat, de atunci, obligatia de asigurare se considera indeplinita si prin incheierea unei polite facultative, la unul dintre ceilalti asiguratori de pe piata (actionari sau nu ai PAID), cu conditia ca polita respectiva sa aiba acoperire pentru cele trei riscuri de catastrofa prevazute de lege (cutremur, inundatii si alunecari de teren), la sumele minime prevazute de actul normativ (10.000 sau 20.000 de euro, in functie de tipul locuintei).

„Din pacate, actionarii PAID nu au sprijinit activitatea de vanzare a politelor emise de Pool. In plus, atat actionarii PAID, cat si celelalte societati din piata care subscriu riscuri de catastrofe naturale au facut concurenta neloiala politei obligatorii, prin vanzarea unor produse facultative create celei obligatorii”, spune presedintele CSA, Constantin Buzoianu.

Potrivit acestuia, pentru vanzarea asigurarilor facultative, societatile au folosit atat in denumirea politelor, cat si in continutul acestora, denumirea PAD sau sintagme derivate din aceasta, precum si denumirea „asigurarea obligatorie a locuintelor”, ceea ce a creat confuzie.

„Politele de asigurare facultative pentru locuinte includ, de regula, riscuri suplimentare (pe langa cele trei riscuri de dezastru natural – n.r.), dar pretul este stabilit la acelasi nivel cu cel al politei obligatorii. Din analiza conditiilor de asigurare, CSA a ajuns la concluzia ca unele polte facultative pentru locuinte includ prevederi care afecteaza modul de calcul al despagubirii, cum ar fi fransiza, de exemplu, sau principiul proportionalitaii. De asemenea, descrierea riscurilor acoperite si a excluderilor din aceste constracte pot conduce la concluzia ca nu toate produsele facultative acopera riscurile prevazute in Legea 260/2008”, subliniaza seful CSA.

Spre deosebire de polita obligatorie PAD, subscrisa de PAID, cele mai multe din politele facultative de locuinta tin cont de valoarea reala a imobilului asigurat.

Exemplu: avem o locuinta evaluata la 80.000 de euro, care este asigurata facultativ contra dezastrelor naturale la o acoperire de doar 20.000 de euro, respectiv la 25% din valoare.

Potrivit principiului proportionalitatii, in cazul unei daune de 5.000 de euro provocate de unul dintre riscurile de catastrofa asigurate, asiguratorul va plati ca despagubire doar 25% din aceasta suma, respectiv 1.250 de euro, iar in cazul unei daune de 20.000 de euro, despagubirea cuvenita va fi de doar 5.000 de euro.

In acest fel, riscul asumat de asigurator este mult diminuat comparativ cu cazul asigurarilor de prim risc (cum este polita PAD), ceea ce permite companiilor sa ofere clientilor tarife atragatoare. In plus, unele polite facultative exclud de la acoperire unele din riscurile prevazute de polita PAD, cum ar fi cutremurul, sau aplica fransize pentru daunele provocate de riscul respectiv.

Tocmai de aceea, proprietarii nu trebuie sa se uite exclusiv la pret, ci sa citeasca atent formularile contractuale.

In plus, inainte de a incheia o polita, este bine ca detinatorii de locuinte sa intrebe daca asigurarea este de prim risc sau proportionala, daca acopera integral sau nu cele trei riscuri de catastrofa naturala prevazute de lege si daca sunt sau nu prevazute fransize in contract, pentru a nu se trezi ca, in caz de dauna, primesc drept despagubire o suma mult mai mica decat cea la care se asteptau sau chiar ca nu sunt indreptatiti la nici un fel de despagubire.

Compania de asigurari ASIROM permite clientilor care cumpara de la companie polita de asigurare a raspunderii civile auto (RCA), polita obligatorie de asigurare a locuintei contra dezastrelor naturale (PAD) sau polita de asigurare de viata Easy Life, sa beneficieze de reduceri de tarife de pana la 15% la alte trei produse din portofoliul ASIROM, respectiv polita facultativa de asigurare auto Casco, si doua polite de asigurare a locuintei – Caminul Meu si Casuta Noastra.

Campania Asirom se desfasoara prin intermediul website-ului www.maibineda.ro.

Astfel, persoanele care cumpara de la Asirom o asigurare RCA, o polita PAD sau o asigurare de viata de tip Easy Life, beneficiaza de reducere de pana la 15% la una din asigurarile facultative Casco, Caminul Meu sau Casuta Noastra si, in plus, pot participa la o tragere la sorti, in urma careia au sansa de a castiga un iPhone 5S.

“Daca clientul nostru va alege, in “Cutia cu Asigurari Asirom”, unul dintre cele 3 produse obligatorii: RCA (asigurarea obligatorie de raspundere civila auto), PAD (asigurarea obligatorie pentru locuinte) si Easy Life, o asigurare de viata simpla si flexibila, ce confera protectie financiara in caz de deces din orice cauza si acopera alte trei riscuri suplimentare, va primi reducere de pana la 15% pentru celelalte produse din “cutia” sa: CASCO, Caminul meu si Casuta noastra”, se arata intr-un comunicat al ASIROM.

Clientii ce completeaza formularul de pe website-ul campaniei, www.maibineda.ro, intra automat in tragere la sorti pentru castigarea unei tablete. Mai mult, la finalul campaniei, toti clientii care si-au facut minim doua asigurari din “Cutia cu Asigurari” intra in tragere la sorti pentru un smartphone.

“Abordarea noastra in aceasta campanie a fost din nou indrazneata, intrucat vrem sa devenim inovativi si sa ne marcam prezenta in mediul online si nu numai, ramanand asiguratorul traditional al romanilor. “Cutia cu Asigurari Asirom” sustine oamenii in dezvoltarea unor planuri oricat de indraznete, prin preturi atractive la o serie larga de asigurari, pastrand serviciile de foarte buna calitate. Fie ca vorbim de casa, de masina sau de propria viata, cu totii avem puterea de a ne lupta cu neprevazutul, asigurarea fiind atuul nostru”, a declarat presedintele directoratului Asirom, Mariana Diaconescu.

Campania “Cutia cu Asigurari” este dezvoltata in principal online, pe site-ul www.maibineda.ro si pe pagina de Facebook Asirom (https://www.facebook.com/ASIROMVIG), unde utilizatorii pot sa se inscrie pentru a castiga un smartphone sau o tableta.

Asigurarea de viata Easy Life

Printre produsele abordate in campanie de Asirom, pe langa asigurarile obligatorii auto (RCA) si de locuinta (PAD), se numara si asigurarea de viata Easy Life.

Aceasta ofera protectie financiara in caz de deces din orice cauza, avand totodata acoperire si pentru trei riscuri suplimentare, incluse in contractul de asigurare. Astfel, prin contractarea acestei asigurari, poate beneficia de protectie si persoana asigurata, dar si familia acesteia. Prin acoperirea de baza, polita Easy Life asigura decesul din orice cauza al persoanei asigurate, pentru trei variante de sume asigurate, respectiv, 2.500 lei, 5.000 lei sau 7.500 lei. Asiguratul poate opta si pentru trei acoperiri suplimentare. Una dintre acestea este decesul din accident caz in care se plateste suma asigurata pentru decesul din orice cauza, plus una din cele trei variante de sume asigurate pentru decesul din accident: 5.000 lei, 10.000 lei sau 15.000 lei, in functie de optiunea asiguratului, prevazuta in contract.

Pentru invaliditate permanenta totala sau partiala datorata fracturilor, arsurilor de gradul III sau IV, leziunilor grave ori pierderii definitive a unor parti ale corpului sau ale unor organe, rezultate in urma unui accident, exista tot trei variante de sume asigurate: 500, 1.000 sau 1.500 lei. In cazul aparitiei acestui risc, suma de plata este egala cu suma asigurata stabilita pentru acest risc si se plateste dintr-o data, indiferent de gradul de invaliditate.

Pentru interventii chirurgicale ca urmare a afectiunilor enumerate mai sus, exista aceleasi variante de sume asigurate (500, 1.000 sau 1.500 lei). In cazul aparitiei acestui risc, suma de plata este egala cu suma asigurata stabilita pentru acest risc si se plateste dintr-o data, indiferent de cheltuielile implicate de acest eveniment.

Asigurarile facultative de bunuri ale Asirom

Polita facultativa Caminul Meu protejeaza cladirile si bunurile din gospodarie, dar si raspunderea civila fata de terti.

Astfel, cladirile si bunurile pot fi asigurate pentru riscurile de incendiu, trasnet, explozie, caderea sau prabusirea unui aparat de zbor, a partilor sale sau a incarcaturii acestuia. Alte riscuri asigurate sunt cutremurul de pamant, inundatiile si prabusirile sau alunecarile de teren, dar si inundatiile provocata de apa de conducta, refulare sau provenita de la apartamentele situate la etajele superioare sau la acelasi etaj, precum si furtul prin efractie sau prin acte de talharie al bunurilor. Pe partea de raspundere civila fata de terti, se asigura cazurile de vatamari corporale, inclusiv deces, suferite de terte persoane, avarierea sau distrugerea bunurilor tertilor aflate la adresa mentionata in contractul de asigurare, precum si eventuale cheltuieli de judecata.

Polita de locuinta Casuta Noastra este o asigurare care se incheie la valori fixe, respectiv la o suma asigurata de 20.000 de euro pentru cladire si similara pentru continut, reprezentand valoarea de nou.

Doar politele facultative de locuinta ale societatile de asigurare actionare ale PAID vor fi suficiente pentru indeplinirea obligatiei de asigurare a proprietarilor.

Modificarea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a legislatiei secundare cu privire la asigurarea obligatorie a locuintei, incepand cu data de 1 septembrie, a facut ca, luna trecuta, portofoliul de polite in vigoare al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID) sa inregistreze o crestere de aproape 50% fata de august, de la 202.774 la 302.179 de polite. Potrivit modificarii, incepand cu luna septembrie, societatile de asigurare autorizate sa subscrie riscuri de catastrofa naturala vor putea incheia asigurari facultative doar pentru sume asigurate care exced celor acoperite prin polita obligatorie pentru locuinte, de 10.000 sau 20.000 de euro. respectiv pentru alte riscuri decat cele de dezastru natural (cutremur, inundatii, alunecari de teren).

Telenovela (cu buget record) a asigurarii obligatorii a locuintei continua. Din cauza faptului ca Parlamentul era in vacanta si nu putea vota revenirea la forma initiala a legii, prin care obligativitatea se considera indeplinita doar prin achizitionarea politelor emise de PAID, CSA a decis sa rezolve problema intervenind asupra normelor de aplicare a legii.

Astfel, la jumatatea lunii august, CSA a emis o norma al carei efect este acela ca, pentru riscurile si sumele asigurate obligatoriu, prevazute in Legea nr. 260/2008, se pot incheia doar polite de asigurare obligatorie impotriva dezastrelor naturale subscrise de catre PAID, celorlalti asiguratori (actionari sau nu ai PAID) fiindu-le interzis sa incheie polite facultative pentru respectivele riscuri si sume.

Astra contraataca in justitie Solutia gasita de CSA era una temporara, menita sa franeze procesul de scadere dramatica a portofoliului PAID, amenintat tot mai mult de avantul politelor facultative de locuinta care ofera, la concurenta cu Pool-ul, protectia prin asigurare impusa de lege (fata de riscurile de cutremur, inundatii si alunecari de teren, in limita a 10.000 sau 20.000 de euro). Asta pana ce Parlamentul ar fi votat eliminarea din Legea nr. 268/2008 a articolului potrivit caruia „Nu intra sub incidenta prezentei legi persoanele fizice si juridice care si-au incheiat o asigurare facultativa a locuintelor care sa acopere toate riscurile prevazute in asigurarea obligatorie”, proiect aflat in acel moment la comisii.

In replica, asiguratorul care a profitat cel mai mult de introducerea in lege a respectivului articol, totodata unul dintre principalii actionari ai PAID, Astra Asigurari, a atacat norma CSA in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, avand, deocamdata, castig de cauza. Pe 19 septembrie, Curtea a admis cererea Astra Asigurari si a suspendat aplicarea normei Comisiei. La jumatatea acestui an, Astra Asigurari controla peste 21% din subscrierile totale ale pietei pe clasa de asigurari facultative de incendiu si calamitati naturale, cu prime brute subscrise de aproape 118 milioane lei.

S-a schimbat modificarea

La circa o saptamana de la decizia Curtii de Apel Bucuresti, pe 25 septembrie, Comisia de Politica Economica a Camerei Deputatilor s-a intrunit pentru a dezbate, printre altele, revenirea la forma initiala a legii asigurarii obligatorii a locuintei. Initial, era vorba despre eliminarea prevederii potrivit careia obligatia de asigurare se poate indeplini si prin cumpararea de polite facultative, inclusiv de la alti asiguratori decat PAID, cu conditia ca acestea sa includa riscurile de catastrofa naturala prevazute de lege, la sume asigurate cel putin egale cu cele din actul normativ respectiv. Prevederea cu pricina fusese introdusa in lege in noiembrie 2010.

La sedinta Comisiei din 25 septembrie au participat, alaturi de membrii acesteia, in calitate de invitati, directorul general al PAID, Aurelia Cristea, seful Directiei Asigurari Obligatorii din CSA, Mona Cucu, precum si directorul Directiei Juridice din CSA, Marinela Nemes.

Insa in urma discutiilor purtate, Comisia a hotarat nu sa elimine prevederea mentionata mai sus si nici sa o inverseze, in ideea ca si cei cu asigurari facultative sa fie obligati sa isi faca asigurari obligatorii la PAID pentru cele trei riscuri din lege si pentru acoperirea obligatorie, de 10 sau 20.000 de euro. In schimb, parlamentarii s-au oprit asupra urmatoarei formulari: „Nu intra sub incidenta prezentei legi persoanele fizice si juridice care incheie o asigurare facultativa a locuintelor care sa acopere toate riscurile prevazute in asigurarea obligatorie, in conditiile in care aceste polite facultative sunt emise de asiguratorii membri PAID”. Ramane ca plenul Camerei Deputatilor sa se pronunte asupra acestui amendament.

Care este explicatia? La prima vedere, formularea decisa de Comisie, in urma consultarilor cu reprezentantii PAID si CSA, nu are nici un fel de logica. Asta pentru ca nu rezolva problema concurentei dintre politele obligatorii ale PAID si cele facultative ale celorlati asiguratori, ci doar o limiteaza, si anume la componenta ei cea mai ilogica: actionarii PAID, in competitie cu compania pe care o controleaza. La limita, noua forma a legii, propusa de Comisia de Politica Economica a Camerei, poate fi caracterizata ca fiind discriminatorie.

Exista insa o explicatie. Una dintre marile nemultumiri ale proprietarilor de locuinte, inca de la prima varianta a legii, a fost aceea ca, practic, au fost obligati (iar potrivit ultimei norme CSA in materie, vor fi obligati in continuare) sa incheie doua polite, respectiv una obligatorie pentru a respecta legea si una facultativa pentru a-si proteja casele fata de toate riscurile si la valoarea lor reala. Aceasta este problema pe care CSA si PAID incearca sa o rezolve, laolalta cu eliminarea concurentei dintre PAID si ceilalti asiguratori, iar o parte a solutiei este chiar „privilegiul” acordat actionarilor PAID.

Va fi mai simplu de lucrat doar cu PAID La inceputul lunii septembrie, PAID anunta, intr-un comunicat, ca proprietarii de locuinte care doresc sa isi asigure locuintele la sume mai mari decat cele obligatorii, precum si pentru alte riscuri decat cele cutremur, inundatii si alunecari de teren, nu vor mai fi obligati sa incheie doua polite, una obligatorie si una facultativa, ci una singura. „PAID va implementa, in perioada urmatoare, un sistem care va simplifica procedura pentru proprietarii care doresc sa isi asigure locuintele peste sumele minime prevazute de legislatia in vigoare. Speram ca in cel mai scurt timp sa nu mai fie nevoie de incheierea a doua polite – obligatorie si facultativa -, si sa implementam un sistem care sa permita acoperirea riscurilor obligatorii si a celor suplimentare pe o singura polita de asigurare”, declara directorul general al PAID, Aurelia Cristea. Dar cum?

Procedura simplificata, dar doar pentru unii Potrivit explicatiilor furnizate in exclusivitate pentru Finantistii de catre Aurelia Cristea inca de pe 7 septembrie, doar proprietarii de locuinte care aleg sa si le asigure integral la asiguratori membri PAID (adica sa cumpere si acoperirea obligatorie si cea facultativa de la acestia) se vor putea bucura de facilitatea de a nu fi nevoiti sa incheie doua polite.

„La societatile mentionate, politele de asigurare facultativa de locuinte vor contine o clauza care va stipula ca riscurile de cutremur, inundatii si alunecari de teren, in limita a 10 sau 20.000 de euro, in functie de tipul de locuinta, se transfera in sarcina PAID si ca locuintele respective sunt asigurate obligatoriu potrivit Legii 260/2008. (…) Intr-o prima faza, doar la acesti asiguratori actionari ai PAID se va putea aplica procedura simplificata, astfel incat locuintele sa poata fi asigurate integral pe o singura polita. In timp, este posibil ca procedura sa fie extinsa la intreaga piata, este posibil ca si alti asiguratori sa doreasca sa devina actionari ai Pool-ului”, a spus Cristea.

La „vanatoare” de noi actionari Explicatia clarifica si formula de modificare a legii decisa de Comisia de Politica Economica a Senatului, cea care stipuleaza ca doar proprietarii de locuinte cu polite facultative incheiate la asiguratori membri PAID scapa de „sarcina” de a cumpara si polite obligatorii PAID.

Astfel, companii mari de asigurari, cu afaceri importante pe segmentul facultativ de locuinte si care nu sunt membre ale PAID, cum ar fi Allianz Tiriac sau Omniasig, vor fi stimulate sa intre in actionariatul Pool-ului, investind in capitalul acestuia, pentru a putea concura de pe pozitii egale cu membrii PAID, nemaiconfruntandu-se cu riscul de a-i pierde pe acei clienti care nu vor fi dispusi sa faca efortul birocratic de a incheia doua polite de locuinta.

In prezent, actionarii PAID sunt Astra, Groupama, Platinum (cate 15% din actiuni), Generali (11%), ABC Asigurari, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurari, Euroins si Grawe (cate 5,5%). Capitalul social al societatii este de 19,34 milioane lei.

Interviu cu Mariana Diaconescu, presedintele ASIROM Cum ati caracteriza rezultatele ASIROM, dar si evolutia generala a pietei romanesti de asigurari din prima jumatate a acestui an, comparativ cu anul trecut? In primele 6 luni ale acestui an, in ceea ce priveste sectorul asigurarilor generale, piata cunoaste o relativa stagnare. O usoara crestere a consemnat-o clasa asigurarilor de raspundere civila auto (RCA), in timp ce clasa asigurarilor facultative auto Casco a cunoscut o descrestere. In ceea ce priveste asigurarile de viata, piata a cunoscut un usor recul, comparativ cu anul trecut.

ASIROM a adoptat de anul acesta o alta strategie de piata, respectiv am incercat sa ne reducem expunerea pe clasele de asigurari auto si, din acest motiv, cifra de afaceri a scazut fata de anul trecut. Ne orientam in mod special catre asigurarile non-auto, mai ales catre asigurarile de bunuri si proprietati, si consideram ca vom raporta la sfarsitul anului rezultate mai bune pe aceste segmente decat in 2012.

Cum caracterizati noua forma a legislatiei privind asigurarea obligatorie a locuintei, o considerati suficient de atractiva pentru asiguratorii care nu fac parte din PAID? Care sunt planurile Asirom in aceasta privinta?

Noi, cei din compania Asirom, vedem aceasta polita obligatorie ca pe un produs care poate impulsiona si vanzarile de polite facultative de asigurare a locuintelor. Ea este un prim pas catre intelegerea de catre fiecare proprietar a necesitatii de a-si asigura locuinta. Polita obligatorie acopera doar riscurile de catastrofa naturala, respectiv cutremurul, inundatiile si alunecarile de teren, pentru o suma asigurata foarte mica, de numai 20.000 de euro.

Considerati ca unificarea supravegherii financiare nebancare, sub egida ASF, a imbunatatit procesul de reglementare si supraveghere in domeniu?

In ceea ce priveste pietele financiare, trebuie in primul rand sa spunem ca intre ele exista legaturi, nu sunt total separate unele de celelalte. Toate sunt legate intre ele prin conceptul de investitie, toate companiile financiare investesc fondurile de care dispun intr-un anume mod. De aceea, in opinia mea, unificarea reglementarii si supravegherii celor trei piete financiare nebancare, sub egida ASF, a constituit un pas necesar si pozitiv, ale carui efecte benefice se vor vedea in timp. Ce considerati ca ar mai trebui facut din punct de vedere legislativ pentru a mai diminua povara pe care o reprezinta despagubirile morale pe polite RCA pentru bilanturile asiguratorilor?

O intrebare importanta si la care este dificil de raspuns, dat fiind ca, in ultima vreme, volumul de despagubiri platite pentru vatamari corporale si daune morale pe polite RCA a cunoscut o adevarata explozie, datorata evident, in primul rand, cresterii limitelor de despagubire. O alta cauza este indisciplina pe care multi conducatori auto din tara noastra o manifesta in trafic. De aceea, o masura necesara si imediata pe care noi asiguratorii o asteptam este aceea ca Guvernul si Parlamentul sa intervina pentru ca faptele grave de indisciplina la volan sa fie pedepsite cat mai drastic.

De asemenea, in privinta despagubirilor pentru vatamari corporale si daune morale, este foarte important sa existe o legislatie adecvata, care sa poata sa fie aplicata de catre instante. S-ar putea apela la experienta altor tari UE, unde despagubirile morale sunt limitate ca suma in functie de gravitatea evenimentului, in functie de gradul de rudenie cu victimele, in asa fel incat sa nu rezulte situatii de imbogatire fara justa cauza. Vorbim aici atat de victime si de urmasii acestora, cat si de cei care ii reprezinta in instanta sau in fata altor autoritati.

Exceptand rezultatele financiare, care considerati ca ar fi cele mai importante realizari ale ASIROM de anul acesta si care sunt principalele proiecte pentru anul viitor?

Una dintre cele mai importante realizari ale ASIROM de anul acesta este aceea ca am reusit sa innoim, sa modernizam intregul portofoliu de produse de asigurare de viata, adaptandu-le la momentul actual de dezvoltare a societatii si a economiei. Avem polite de asigurare de viata atat pentru persoane individuale, cat si pentru familii sau grupuri de angajati ai diverselor companii. Avem si asigurari de sanatate, precum si cu componenta de investitie. De asemenea, anul acesta am lansat produse dedicate IMM-urilor, pe care vrem sa le sustinem si care consideram ca sunt viitorul.

Asigurarea facultativa complexa a afacerii Business IMM este un produs modular ce poate fi configurat in functie de specificul clientului. Se pot asigura cladirile, avariile accidentale, pierderile din exploatare rezultate din intreruperea activitatii, accidente ale angajatilor, raspundere civila publica etc.

GRUP FORTE este un produs de asigurare prin care se asigura facultativ persoanele care isi desfasoara activitatea profesionala la persoana juridica care incheie contractul de asigurare, pe baza de contract de munca individual, conventie civila de prestari de servicii ori in baza unui contract de mandat cu reprezentare sau care are statut de membru al acestei persoanei juridice (in cazul unei asociatii, sindicate, cluburi etc.), precum si membrii de familie (sot/sotii si copii) ai asiguratilor, in calitate de coasigurati.

Ce credeti ca ar mai trebui facut pentru a se reduce numarul de reclamatii ale detinatorilor de polite la adresa asiguratorilor?

La aceasta intrebare as vrea sa va raspund din doua perspective. In primul rand, din perspectiva asiguratorului, evident ca reclamatiile sunt corelate cu o stare de nemultumire a clientilor, fie in ceea ce priveste cuantumul despagubirilor, fie in ceea ce priveste modul in care se desfasoara procesul de despagubire. De aceea, asiguratorii trebuie sa se straduiasca sa ofere servicii de cat mai buna calitate, la nivelul angajamentelor asumate prin contracte. Este dificil, pentru ca, evident, clientii care ni se adreseaza cu cereri de despagubire sunt din capul locului nemultumiti, pentru ca au suferit un prejudiciu, si se asteapta ca asiguratorul sa ii acorde sprijin imediat, cat mai repede.

Dar exista si reversul medaliei, in sensul ca intalnim din ce in ce mai des in practica clienti sau unitati service care, in momentul cand depun cererea de despagubire, in acelasi moment se adreseaza si Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), cu reclamatia ca n-au fost despagubiti. Avem situatii in care avem in aceeasi zi si reclamatia la ASF, si cererea de despagubire adresata noua. Este o metoda pe care unii asigurati sau intermediari au gasit-o pentru a impinge asiguratorul sa despagubeasca cat mai repede si fara sa fie atent la detaliile procesului de despagubire. Eu cred ca acest lucru nu este in regula si avem convingerea ca, prin UNSAR, vom reusi sa aducem pe masa ASF si astfel de cazuri, pentru a li se da o solutie reglementata. Care este estimarea dumneavoastra pentru evolutia volumului de prime brute subscrise si a profitului ASIROM in 2013 si 2014, precum si cu privire la evolutia generala a pietei de asigurari in anul acesta si in cel urmator?

La nivel de piata, cred ca ne vom mentine la un nivel comparabil cu cel al anului trecut. Este foarte important sa nu descrestem foarte mult fata de anul trecut, pentru ca piata asigurarilor nu poate creste mai mult decat PIB-ul. In ceea ce priveste ASIROM, decizia strategica de a ne reduce expunerea pe asigurarile auto, tocmai din cauza daunalitatii ridicate, va duce la o descrestere a volumului de prime brute subscrise. Probabil nu vom incheia anul cu profit, tocmai din cauza acestei reduceri de expunere, intrucat vom avea de suportat costurile politelor auto din anii anteriori. Putem spune ca este o pierdere planificata. Speram sa finalizam anul acesta acest proces de restructurare a portofoliului de polite.

Banca Nationala, desi scade dobanzile, constata ca, paradoxal, economisirea creste. Reducerea dobanzilor face ca oamenii sa-si indrepte atentia si catre produsele de economisire ale societatilor de asigurari?

Noi oferim un produs de asigurare de viata cu o foarte importanta componenta investitionala si constatam ca, in ultima vreme, acest produs se vinde foarte bine. Randamentele la acest produs sunt comparabile cu cele ale depozitelor bancare, iar in unele cazuri sunt chiar mai ridicate, deoarece asigurarile de viata au o scadenta mult mai lunga decat depozitele bancare, respectiv de peste 5 ani, si de aceea asiguratorii isi permit la randul lor sa faca investitii pe termen mai lung, cu randamente mai mari.

Societatile de asigurari au apetit, in conjunctura actuala, pentru produse denominate in moneda locala sau in alte monede? In ce masura produsele de asigurare care sunt cuplate cu instrumente de economisire ar trebui sa se directioneze doar catre instrumentele denominate in moneda nationala?

Eu consider ca economisirea ar trebui sa se realizeze in moneda in care realizam veniturile, pentru ca variatia cursului de schimb este un factor extrem de incert si riscant, care deseori genereaza pierderi. Insa exista, chiar si in asigurari, si persoane care vor sume asigurate in euro, iar legislatia permite ca primele pentru aceste produse sa fie calculate tot in euro. Aici apare riscul valutar si pentru asigurator, care trebuie sa-si ia masurile necesare si sa mentina si active in moneda respectiva.

Considerati ca piata locala e suficient de dezvoltata ca sa ofere produse in moneda nationala care sa satisfaca necesitatile clientilor dumneavoastra?

Bineinteles. Si este absolut normal ca noi sa oferim produse in moneda locala. Ganditi-va ca asigurarea care se vinde cel mai bine in Romania este asigurarea RCA, care nu poate fi vanduta in moneda straina. Ea trebuie platita pe loc si in lei. Remarcam, totusi, o orientare a legiuitorului si catre moneda straina, atunci cand ne uitam ca suma asigurata, precum si prima, pe politele obligatorii de asigurare a locuintelor, se exprima in euro. Asta pentru ca aceasta asigurare este legata foarte mult de piata imobiliara, unde preturile sunt exprimate in euro.