Nu confundati asigurarile facultative de locuinta cu cele obligatorii!

Companiilor de asigurari care incheie polite de asigurare facultative de locuinta le este interzis, de saptamana aceasta, sa utilizeze, in procesul de vanzare a acestor polite facultative, denumiri si sintagme care sa creeze clientilor impresia falsa ca achizitioneaza polite de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva dezastrelor naturale (PAD), care sunt vandute exclusiv de catre Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Interdictia este prevazuta intr-o decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) adoptata pe 20 iunie si publicata luni in Monitorul Oficial.

„Pentru informarea clara si exacta a proprietarilor de locuinte in ceea ce priveste tipul asigurarii pe care acestia il incheie, precum si riscurile acoperite prin politele de asigurare pentru locuinte incheiate, (…) se interzice utilizarea de catre societatile de asigurare, in cadrul desfasurarii activitatii de incheiere a asigurarilor facultative pentru locuinte, a denumirii „PAD” (polita de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva dezastrelor naturale – n.r.) sau sintagme derivate din aceasta, termenul sau termeni similari, precum si a sintagmei sau sintagme similare”, se stipuleaza in decizia Comisiei.

De asemenea, potrivit actului normativ citat, asiguratorii au obligatia de a informa in mod clar si exact potentialul asigurat, inca din faza precontractuala, inclusiv cu privire la prevederile din contractele de asigurare facultativa a locuintelor care difera de cele din contractele de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor stabilite prin Legea nr.260/2008 si normele emise in aplicarea acestora, cum ar fi eventuale fransize, excluderi, principiul proportionalitatii sau riscuri neacoperite.

Cum functioneaza polita PAD Pana in noiembrie 2010, obligativitatea de asigurare a locuintelor fata de riscurile de dezastru natural (cutremur, inundatii si alunecari de teren) era posibila doar prin achizitionarea politei PAD, emisa exclusiv de catre Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), compania de asigurari creata special in acest scop, prin efectul legii.

Pe polita PAD sunt acoperite doar cele trei riscuri mentionate mai sus, la sume asigurate de 20.000 de euro (pentru locuinte cu structura consolidata de rezistenta) sau 10.000 de euro (fara astfel de structuri), contra unei prime de asigurare anuale de 20 euro, respectiv 10 euro.

Polita PAD este o asa-numita asigurare de prim risc, care nu tine cont de valoarea reala a bunului asigurat, astfel incat, in caz de dauna, proprietarul asigurat va primi ca despagubire valoarea daunei survenite, in limita celor 20.000 de euro, ca sa luam doar exemplul locuintelor cu structuri consolidate de rezistenta, cum sunt apartamentele de bloc.

De exemplu, daca dauna survenita ca urmare a unuia dintre cele 3 riscuri asigurate mentionate mai sus este de 5.000 de euro, despagubirea va fi de 5.000 de euro, iar daca dauna este de 20.000 de euro sau mai mult, despagubirea va fi de 20.000 de euro, fara sa conteze ca valoarea reala a locuintei este mai mare. De asemenea, pe polita PAD nu este prevazuta nici o fransiza. Fransiza este un aranjament contractual intre asigurator si asigurat prin care se stabileste ca, in caz de dauna, asiguratul isi asuma o parte din valoarea daunei, fie in suma absoluta, fie ca procent din suma asigurata.

Cum functioneaza politele facultative In noiembrie 2010, insa, legea a fost modificata, astfel incat, de atunci, obligatia de asigurare se considera indeplinita si prin incheierea unei polite facultative, la unul dintre ceilalti asiguratori de pe piata (actionari sau nu ai PAID), cu conditia ca polita respectiva sa aiba acoperire pentru cele trei riscuri de catastrofa prevazute de lege (cutremur, inundatii si alunecari de teren), la sumele minime prevazute de actul normativ (10.000 sau 20.000 de euro, in functie de tipul locuintei).

„Din pacate, actionarii PAID nu au sprijinit activitatea de vanzare a politelor emise de Pool. In plus, atat actionarii PAID, cat si celelalte societati din piata care subscriu riscuri de catastrofe naturale au facut concurenta neloiala politei obligatorii, prin vanzarea unor produse facultative create celei obligatorii”, spune presedintele CSA, Constantin Buzoianu.

Potrivit acestuia, pentru vanzarea asigurarilor facultative, societatile au folosit atat in denumirea politelor, cat si in continutul acestora, denumirea PAD sau sintagme derivate din aceasta, precum si denumirea „asigurarea obligatorie a locuintelor”, ceea ce a creat confuzie.

„Politele de asigurare facultative pentru locuinte includ, de regula, riscuri suplimentare (pe langa cele trei riscuri de dezastru natural – n.r.), dar pretul este stabilit la acelasi nivel cu cel al politei obligatorii. Din analiza conditiilor de asigurare, CSA a ajuns la concluzia ca unele polte facultative pentru locuinte includ prevederi care afecteaza modul de calcul al despagubirii, cum ar fi fransiza, de exemplu, sau principiul proportionalitaii. De asemenea, descrierea riscurilor acoperite si a excluderilor din aceste constracte pot conduce la concluzia ca nu toate produsele facultative acopera riscurile prevazute in Legea 260/2008”, subliniaza seful CSA.

Spre deosebire de polita obligatorie PAD, subscrisa de PAID, cele mai multe din politele facultative de locuinta tin cont de valoarea reala a imobilului asigurat.

Exemplu: avem o locuinta evaluata la 80.000 de euro, care este asigurata facultativ contra dezastrelor naturale la o acoperire de doar 20.000 de euro, respectiv la 25% din valoare.

Potrivit principiului proportionalitatii, in cazul unei daune de 5.000 de euro provocate de unul dintre riscurile de catastrofa asigurate, asiguratorul va plati ca despagubire doar 25% din aceasta suma, respectiv 1.250 de euro, iar in cazul unei daune de 20.000 de euro, despagubirea cuvenita va fi de doar 5.000 de euro.

In acest fel, riscul asumat de asigurator este mult diminuat comparativ cu cazul asigurarilor de prim risc (cum este polita PAD), ceea ce permite companiilor sa ofere clientilor tarife atragatoare. In plus, unele polite facultative exclud de la acoperire unele din riscurile prevazute de polita PAD, cum ar fi cutremurul, sau aplica fransize pentru daunele provocate de riscul respectiv.

Tocmai de aceea, proprietarii nu trebuie sa se uite exclusiv la pret, ci sa citeasca atent formularile contractuale.

In plus, inainte de a incheia o polita, este bine ca detinatorii de locuinte sa intrebe daca asigurarea este de prim risc sau proportionala, daca acopera integral sau nu cele trei riscuri de catastrofa naturala prevazute de lege si daca sunt sau nu prevazute fransize in contract, pentru a nu se trezi ca, in caz de dauna, primesc drept despagubire o suma mult mai mica decat cea la care se asteptau sau chiar ca nu sunt indreptatiti la nici un fel de despagubire.

Nu rata
Pe acelasi subiect