Concediaza-ti-seful

In primul rand deoarece Romania din 1989 nu a investit mai nimic in energie. S-au terminat primele doua reactoare de la Cernavoda (1420 MW), investitie demarata pe vremea lui Ceausescu, care nu putea ramane in aer. Statul a mai investit doar in CET-ul Vest al Elcen-ului bucurestean, unde o instalatie pe cogenerare in ciclu combinat de aproape 200 MW salveaza multe in SEN si in SACET. Alta investitie care conteaza este cea a Petrom de la Brazi (privata), tot un ciclu combinat de 860 MW. Romgazul a esuat lamentabil (momentan, sa speram) cu centrala noua de la Iernut (tot ciclu combinat – 400 MW). Dintre cele mici este de metionat CET Oradea (47 MW) in cogenerare cu ciclu combinat (cu toate ca la ANRE apare cu 200 MW, deci instalatiile vechi nu au fost retrase).

Reamintesc de cate ori se poate dezastrul in care se afla industria energetica romanesca! Ultimii ani au insemnat cresterea importurilor. Multe instalatii au iesit din uz, productia a scazut, consumul a crescut. Instalatiile existente sunt vechi, uzate moral si cu randamente mici si in scadere datorata uzurii fizice, ceea ce face ca pretul de productie sa creasca. Asta se va intampla in fiecare an ce trece.

Stim ca CEH (1200 MW declarati de ANRE) este in faliment si ca pe huila vor mai ramane foarte putini ani doar Paroseniul cu 150 MW. CEO (3240 MW declarati de ANRE), pe lignit, a anuntat ca in cativa ani va ajunge la 660 MW. Si termocentrala de la Iasi (concesionata pana zilele trecute Veoliei, 100 MW) trebuie sa se inchida deoarece si aceasta este pe carbune si nimeni nu mai doreste sa preia aceasta concesiune data de Primaria Iasiului. La fel si Govora (200 MW). Asta inseamna ca in cativa ani in Romania vor dispare peste 4000 MW din carbune.

Pa gaz multe din instalatii necesita din ce in ce mai des reautorizari de la ANRE, ISCIR si Ministerul Mediului. Acestea costa si se adauga in pretul de productie. De asemenea am convingerea ca si termocentralele pe gaz incep sa cedeze cat de curand. Sa va reamintesc de CET-ul Sud al Elcen care a inceput sa aiba caderi din ce in ce mai dese. Centrala veche de la Iernut cu o capacitate de 300 MW (asta zice ANRE-ul) are si ea probleme. (cineva din piata mi-a soptit ca in ultima perioada Iernutul nu merge decat cu 80 MW.) Nici Aradul (50 MW) nu se simte prea bine. Nici Veolia Ploiesti (290 MW) nu are o viata buna. Dintre cele mici, Focsaniul (20 MW), Bacaul (25 MW) au de asemenea probleme. Enumeratelor le expira avizele si licentele incapand cu 2024. Aproximativ 1000 MW pe gaz vor iesi din exploatare in urmatorii ani.

Nuclearul rezista, dar nu prea mult. Din 2026 Reactorul 1 intra pentru aproape 2 ani in retehnologizare, dupa 30 de ani de functionare. Deci inca un minus de 720 MW din SEN.

Sa adunam: peste 5000 MW vor dispare pana in 2026.

Nu rezist sa nu fac urmatoarea paranteza: oare nimeni nu poate trage la raspundere ANRE-ul pentru raportarile false sau incomplete? Normal, numai Parlamentul ar putea sa o faca, dar cati parlamentari pricep ce dezbatem noi aici?

In al doilea rand, energia regenerabila are un randament scazut (ma refer la factorul de capacitate). Adica investitia pentru un MW o putem inmulti cu acest factor de capacitate pentru a afla costul real. La fotovoltaice 11%. Stim ca investitia pentru un MW este aproximativ 500.000 euro. Rezulta ca pentru un MW produs investim aproape 4.5 miliarde de euro. La eolian investitia intr-un MW este aproximativ 1 milion de euro si factorul de capacitate este de 27%, deci investitia reala este de 3,75 miliarde de euro. Mai adaugam ca pe aceasta o subventionam prin sistemul de certificate verzi.

In al treilea rand costurile de transport, distributie si serviciile de sistem aproape dubleaza pretul kilowatt-ului consumat. La acestea se adauga un tarif de cogenerare, o acciza si certificatele verzi de care am amintit. Cel mai mult atarna la factura tariful de distributie, cam 25% din total factura, cam jumatate din pretul de productie. Nu inteleg de ce companiile de distributie incaseaza jumatate din pretul de productie. Nu inteleg de ce tariful de transport este aproximativ 5% din pretul de productie si o cincime din pretul de distributie. Despre tariful de cogenerare trebuie scris un articol separat deoarece sunt multi factori care trebuie analizati. Toate acestea sunt stabilite (zic eu, dupa interese) de catre ANRE.

In al patrulea rand sunt companii care polueaza prin producerea de energie electrica: cele care folosesc ca materie prima carbunele si gazele. Aceasta poluare este penalizata prin obligarea producatorilor de a cumpara certificatele de CO2. Pentru carbune 0,91 certificate si pentru gaz 0,43 cerfiticate pentru un MW produs. Pretul unui certificat CO2 a crescut de la 4 euro (2018) la peste 43 de euro (2021). Acest cost intra in costul de productie, facand ca energia produsa din carbune sa fie total nerentabila, avand un pret de vanzare mai mic decat pretul de productie. (Si acum stau si ma intreb cum CEO a vandut cu sub 300 lei / MW o mare cantitate de energie pentru anii urmatori, in situatia in care Hidroelectrica a vandut cu 380.)

In al cincilea rand, piata nu este bine organizata. In OPCOM orice tip producator vinde energie in aceeasi piata. Problema este ca produsele nu sunt echivalente: nuclearul, gazul si carbunele au o componenta in plus, cea care confera securitate sistemului energetic national, adica functioneaza in orice conditii meteorologice. O piata de energie (care nu este altceva decat o bursa de marfuri) ar trebui sa aibe si o componenta de securitate a SEN (piata de capacitati) cum au mai multe tari componente a UE. Pe piata actuala, cu componentele sale, ar trebui sa se tranzactioneze energia electrica produsa din regenerabile si capacitatile fara importanta pentru SEN.

Aici exista o discutie: hidro intra sau nu intra la regenerabile. Daca luam in consideratie faptul ca cel mai mare producator din Romania este Hidroelectrica, care asigura o parte din energia securitara si de echilibrare am putea-o trece in piata de capacitati securitare. Este adevarat ca avem o oarecare predictibilitate asupra energiei electrice produsa prin turbinarea apei, dar avem perioade de seceta si avem perioade cand temperaturile nu permit operarea hidrocentralelor.

Si ajungem la “in al saselea rand”: energia hidro se va scumpi si ea. Din doua motive: lacurile nu au mai fost decolmatate de 30 de ani, aprecierea specialistilor este ca aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este fals raportata, acestea fiind pline cu mal. Al doilea motiv este ca apa turbinata se va scumpi. Administratia Nationala Apele Romane (cea politizata cu sinecuri) a scumpit cu 55% apa turbinata, astfel pentru fiecare MW obtinut vom plati 33 de lei.

In Franta, doar una din zece persoane trecute de 75 de ani care au fost sunate sa vina la vaccin a si facut-o, in timp ce in Germania salvarea campaniei este asteptata de la medicii de familie. La fel si in Romania, desi, deocamdata, medicii de familie spun pas.

Romania a vaccinat pana acum prea putini varstnici si bolnavi cronici, aratand ca nu-i pasa cu adevarat de persoanele vulnerabile, spre deosebire de statele occidentale unde lucrurile stau exact pe dos. Aceasta perceptie este destul de raspandita in Romania, la trei luni de la debutul campaniei de vaccinare.

Intr-o postare pe Facebook, Liviu Iolu de la PLUS a avansat chiar si niste cifre: doar 30% dintre batrani si bolnavi au fost vaccinati in Romania. In timp ce in Franta, de exemplu, procentul acestora ar fi de peste 70%.

Dintr-un anumit punct de vedere, nu este chiar ciudat faptul ca unii au impresia ca persoanele vulnerabile in fata COVID au fost ignorate de statul roman in cele trei luni de la debutul campaniei de imunizare.

Iar aici principalul argument se leaga de decizia Comitetului de vaccinare de a pune in aceeasi oala, in etapa a doua, populatia cu grad ridicat de risc si asa-numitii ,,lucratori esentiali”. Acestia din urma, mult mai abili decat primii in folosirea cu succes a platformei de vaccinare, in conditiile in care dozele nu ajungeau pentru toata lumea.

A fost ca si cum ai pune sa alerge la un maraton alergatori profesionisti si amatori si te-ai intreba apoi de ce numai primii trec linia de sosire.

De asemenea, era usor de prevazut ca intr-o tara in care jumatate din populatie locuieste in mediul rural, uneori fara acces direct la servicii de sanatate de orice fel (si fara o minima alfabetizare digitala), multi nu vor avea cum sa ajunga fizic sa se vaccineze chiar daca, sa zicem, ar fi reusit sa treaca de examenul programarii prin platforma.

Si, fara indoiala, multi nu si-au permis sa opteze pentru solutii aflate la sute de kilometri departare de casa.

Dincolo insa de a recunoaste niste realitati romanesti particulare- gradul de urbanizare mai redus decat in alte tari, lipsa educatiei digitale, factorii culturali etc- intrebarea constructiva ar fi daca totusi exista ceva care a functionat bine in vest in ceea ce priveste vaccinarea vulnerabililor si ar putea fi importat si in Romania. Pentru asta ar trebui sa ne uitam in jurul nostru.

Franta: Autoritatile suna persoane vulnerabile pentru a le chema la vaccinare, dar doar una din zece accepta

Un ,,vaccinodrom” in Perpignan, Franta, 12 April 2021. FOTO: Jc Milhet/AFP/ Profimedia

Franta era ieri la 15,7% din populatie vaccinata cu cel putin o doza si la 5,5% din populatie imunizata complet. In ceea ce priveste persoanele vulnerabile, lucrurile stau in felul urmator: persoanele din azilurile de varstnici au fost imunizate in proportie de 75%, iar cele care traiesc in casele lor, din segmentul de varsta 75-79 de ani, au fost vaccinate doar in proportie de 35%.

Francezii cu varstele intre 65 si 69 de ani nu sunt imunizati decat intr-o proportie de 4 procente, potrivit unui articol Radio France International.

Deci nici Franta nu sta grozav la protejarea persoanelor vulnerabile, iar procentul mare de imunizati in fata COVID se regaseste doar in randul celor institutionalizati. Fapt intr-un fel logic, desi si aici au existat suficiente controverse, pentru ca, in sine, procesul de vaccinare din aceste centre s-a dovedit mult mai complicat, din cauza documentatiei stufoase, decat si-au imaginat autoritatile.

Mai trebuie spus ca Franta a inceput vaccinarea pe grupe de varsta, primii fiind cei peste 75 de ani, iar incepand de pe 12 aprilie procesul a ajuns si la grupa de varsta de peste 55 de ani (cu o luna mai devreme decat se anuntase initial).

L-am intrebat pe jurnalistul RFI Vasile Damian, de la Paris, ce a functionat si ce nu a functionat in aceasta tara in ceea ce priveste atragerea populatiei vulnerabile catre centrele de vaccinare.

Franta este printre tarile unde gradul de incredere in vaccinurile anti-COVID este scazut. (era  1/3  in toamna, potrivit sondajelor, intre timp a mai crescut, pentru ca sa scada din nou dupa scandalul Astra Zeneca). Exista neincredere chiar si in randul medicilor.

Vasile Damian mi-a spus ca, recent, autoritatile s-au apucat sa trimita scrisori de informare acasa persoanelor trecute de 75 de ani si care s-au aflat cumva ,,sub radar” in acest proces.

,,Adica persoanelor care nu intra pe internet, traiesc in localitati mici, rurale etc. Apoi, de o saptamana, au inceput sa dea si telefoane persoanelor din aceasta categorie de varsta. Au fost date 30 de mii de telefoane pe zi din care aproximativ 3000, deci cam 10%, s-au soldat cu prezenta persoanei respective la vaccinare. In plus, 20% din persoanele contactate au refuzat ferm vaccinarea, din diverse motive”, mi-a spus Vasile Damian.

In Franta nu numai medicii vaccineaza, ci si farmacistii, cei care sunt deja obisnuiti sa faca vaccinuri pentru gripa sezoniera. Ca o particularitate, dupa cum spune Vasile Damian, campania de vaccinare s-a axat in principal pe grupe de varsta:

,,Nu prea este voie sa te intrebe cineva despre comorbiditati, alte boli, sunt date personale, s-a mers mai mult pe categorii de varsta. Si nu au existat nici atatia esentiali la vaccinare, cum ar fi jurnalistii. Cel mult profesorii”.

Chiar daca unele dintre metodele din Franta, cum ar fi telefonarea sau informarea prin posta a persoanelor vulnerabile care nu s-au vaccinat, ar putea fi aplicate si in Romania, intrebarea care se pune este daca acestea vor avea vreun efect concret. Probabil, la fel ca in Franta.

Un startup care a atins conceptul de economie circulara, in care oamenii nu cumpara articole direct, ci platesc o suma incrementala pentru a le utiliza temporar, a strans o parte din fonduri pentru a-si extinde afacerea in Europa si nu numai. Grover , un startup din Berlin care ruleaza un model de abonament in care oamenii pot inchiria electronice de larg consum, cum ar fi calculatoare, telefoane inteligente, console de jocuri si scutere pentru taxe fixe, a strans 60 de milioane de euro (71 de milioane de dolari).

Finantarea vine sub forma a 45 de milioane de euro in capitaluri proprii si 15 milioane de euro in datorii de risc.

Compania, care din septembrie anul trecut avea 100.000 de abonamente si acum are aproximativ 150.000, a declarat ca isi propune sa-si tripleze utilizatorii activi pana la sfarsitul acestui an la 450.000 pana la sfarsitul anului 2021. Va folosi fondurile atat pentru a extinde pana la mai multe piete: atat pentru a-si dezvolta afacerea in Germania, Austria si Olanda (unde functioneaza deja), cat si pentru a lansa in Spania si SUA si pentru a adauga mai multe categorii de produse in mix, inclusiv  dispozitive de sanatate si fitness, roboti de consum si aparate inteligente.

,,Acum mai mult ca oricand, consumatorii apreciaza comoditatea, flexibilitatea si durabilitatea atunci cand cumpara si utilizeaza produse. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand vine vorba de tehnologie si de toate posibilitatile pe care le are de oferit – indiferent daca este vorba de productivitate, distractie sau de a ramane in legatura cu cei dragi “, a declarat Michael Cassau, CEO si fondator al Grover, intr-o declaratie. ,,Finantarea noua ne permite sa aducem aceste posibilitati si mai multor oameni din intreaga lume. Ne permite sa ne dublam la crearea unei experiente de client fara egal pentru abonatii nostri si sa depasim limitele celor mai inovatoare modalitati prin care oamenii si companiile sa acceseze si sa se bucure de tehnologie. Sprijinul puternic din partea investitorilor nostri confirma nu numai valoarea importanta pe care serviciul nostru o aduce oamenilor, ci si vastul potential de crestere al lui Grover.

JMS Capital-Everglen a condus runda de actiuni din seria B, cu participarea, de asemenea, a Viola Fintech, Assurant Growth, coparion de investitori existenti, Augmentum Fintech, Circularity Capital, Seedcamp si Samsung Next, precum si a fondatorilor si a investitorilor inger din Europa si America de Nord, printre altele. . Kreos Capital a emis datoria.

Samsung este un investitor strategic: impreuna cu Grover a lansat in decembrie un serviciu de abonament care acopera in prezent modele selectate din seria sa S21 . ,,Samsung, propulsat de Grover”, asa cum se numeste, a inceput in Germania, asa ca un plan ar putea fi sa foloseasca o parte din aceasta investitie pentru a o lansa pe alte piete.

Finantarea vine dupa un an cand Grover, cu sediul in Berlin, a declarat ca afacerea sa a crescut de 2,5 ori (adica 150%). Cel mai recent raport anual al acestuia a mentionat ca avea 100.000 de utilizatori activi din septembrie anul trecut, inchirind 18.000 de smartphone-uri, 6.000 de perechi de AirPod-uri si peste 1.300 de scutere electrice in acea perioada. De asemenea, a spus ca, in cel mai recent an fiscal, a inregistrat venituri nete de aproximativ 43 de milioane de dolari, cu venituri recurente anuale de 71 de milioane de dolari si inclinate in profitabilitate pe baza Ebitda.

A strans datorii de 250 de milioane de euro (297 milioane de dolari) chiar inainte de inceperea pandemiei, iar anterior la aceasta s-a ridicat, de asemenea, o serie A de 44 de milioane de dolari in 2018 si 48 de milioane de dolari in 2019 intr-o combinatie de capitaluri proprii si datorii intr-o perioada pre- Seria B. Nu dezvaluie evaluarea sa.

Serviciul companiei se incadreaza intr-o categorie mai larga de start-up-uri care construiesc servicii in jurul modelului de economie de abonament, care a atins categorii care necesita active, cum ar fi masinile, dar si consumabile mult mai usoare, numai pe internet, precum muzica si streaming video.

Intr-adevar, Grover a fost denumit in mod regulat ,,Netflix pentru gadgeturi”, in parte o referinta la istoria companiei din urma, incepand prin trimiterea de DVD-uri fizice catre casele oamenilor (pe care le-au returnat la final pentru a obtine alte filme sub un model de abonament) .

Similar cu masinile si filmele, exista cu siguranta un argument pentru a detine gadgeturi pe un abonament. Cu cat devin mai scumpe articolele – si cu atat mai multe dintre ele se lupta pentru o parte din portofelele consumatorilor impotriva multora dintre celelalte lucruri pe care le pot cheltui bani pentru a le detine sau utiliza – cu atat este mai putin probabil ca oamenii sa fie complet fericiti bani sau construiti finantare pentru a le detine, nu in ultimul rand pentru ca valoarea unui gadget se depreciaza in mod obisnuit in momentul in care un consumator face achizitia.

In acelasi timp, mai multi consumatori se aboneaza si platesc adesea electronic la serviciile pe care le folosesc in mod regulat: fie ca este vorba de un abonament Prime, fie de Spotify, ideea cu Grover – si altii care construiesc abonamente in jurul valorii de active fizice – este sa adopte model de frecare usoara de abonare la un serviciu si aplicarea acestuia la bunuri fizice.

Iar pentru comerciantii cu amanuntul, este o alta alternativa de a oferi clientilor – alaturi de cumpararea directa, utilizarea creditului sau oferirea de finantari ulterioare sau alte tipuri de finantare, pentru a incheia o afacere. Renuntarea la cosul de cumparaturi si concurenta pentru cumparatorii online sunt perspective foarte reale, asa ca orice pentru a obtine castiguri incrementale este un castig. Si daca lucreaza cu un premiu (cost-pe-luna de utilizare, sa zicem) pentru a oferi clientilor posesia gadgetului in cauza, daca reusesc sa-si asigure suficienta afacere in acest fel, s-ar putea dovedi a fi chiar mai profitabil decat de-a dreptul vanzari, mai ales daca intretinerea acestor bunuri este descarcata catre o terta parte ca Grover.

BERLIN (AP) – Protestatarii din Germania s-au confruntat sambata cu politia cu privire la masurile de coronavirus, ofiterii folosind tunuri de apa, piper spray si bastoane impotriva persoanelor care incercau sa treaca barierele politiei, a informat agentia de presa germana dpa.

Protestele impotriva masurilor guvernamentale de combatere a pandemiei au fost raportate si in alte cateva tari din Europa, inclusiv Austria, Marea Britanie, Finlanda, Romania si Elvetia.

Peste 20.000 de persoane au participat la protestul din orasul central german Kassel, unde au existat, de asemenea, confruntari intre manifestanti si contra-protestatari.

Mii de oameni au marsaluit prin centrul orasului Kassel, in ciuda interzicerii instantei, iar majoritatea nu au respectat protocoalele de control al infectiilor, cum ar fi purtarea mastilor. Unii protestatari au atacat ofiterii si mai multi jurnalisti, a spus dpa.

Politia federala, care a fost adusa in prealabil din alte parti ale Germaniei, a folosit tunuri de apa si elicoptere pentru a controla multimile, a raportat agentia de stiri.

Politia a spus ca mai multe persoane au fost retinute, dar nu au dat niciun numar.

Diverse grupuri, majoritatea opozanti de extrema dreapta a reglementarilor guvernamentale pentru combaterea pandemiei, au chemat sambata la proteste in orase din toata tara.

Infectiile cu virusi au crescut din nou in Germania in ultimele saptamani, iar guvernul urmeaza sa decida saptamana viitoare cum sa reactioneze.

Cancelarul Angela Merkel a declarat vineri ca Germania va trebui sa aplice o ,,frana de urgenta” si sa inverseze unele relaxari recente ale restrictiilor, pe masura ce infectiile cu coronavirus accelereaza.

Centrul national de control al bolilor din Germania a declarat ca noile infectii cresc in mod exponential, deoarece varianta mai contagioasa COVID-19 detectata pentru prima data in Marea Britanie a devenit dominanta in tara.

Sambata, Institutul Robert Koch a raportat 16.033 de cazuri noi si a inregistrat 207 de decese suplimentare, aducand numarul total de morti la 74.565 in Germania.

La Berlin, aproximativ 1.800 de ofiteri de politie erau in asteptare pentru posibile revolte, dar doar aproximativ 500 de protestatari s-au adunat la poarta de reper a orasului Brandenburg. Intre timp, aproximativ 1.000 de cetateni s-au reunit pe bulevardul Unter den Linden din Berlin pentru a protesta impotriva demonstratiei de extrema dreapta.

Protestatarii au iesit si pe strazi in alte orase din Europa. La Londra, manifestantii care s-au opus blocarii lunii luni a Marii Britanii au sfidat politia care a avertizat cu privire la potentiale amenzi si arestari pentru incalcarea interdictiilor la majoritatea intalnirilor de grup.

Demonstratia a avut loc dupa ce mai mult de 60 de parlamentari au semnat o scrisoare prin care cerea guvernului sa schimbe legea si sa permita protestele chiar daca restrictiile pandemice interzic alte tipuri de adunari.

Scrisoarea, coordonata de grupurile pentru drepturile civile Liberty si Big Brother Watch, a urmat politiei sa rupa aproximativ o veghe in weekendul trecut in cinstea lui Sarah Everard, o femeie care a fost rapita in timp ce mergea acasa la Londra. Un ofiter de politie din Londra a fost acuzat de rapire si crima.

In Finlanda, politia a estimat ca aproximativ 400 de persoane fara masti si ambalate strans impreuna s-au adunat in capitala, Helsinki, pentru a protesta restrictiile impuse de guvern COVID-19. Au fost programate demonstratii mai mici in alte orase finlandeze.

Inainte de mitingul de la Helsinki, aproximativ 300 de persoane scandau lozinci precum ,,Lasa oamenii sa vorbeasca!” si purtand pancarte cu expresii precum ,,Faptele si cifrele nu se aduna” au marsaluit pe strazile orasului, ajungand la cladirea Parlamentului.

Politia din Helsinki a scris pe Twitter ca marsul si mitingul inregistrate au avut loc pasnic, dar au incalcat cerintele de distantare sociala si limitele actuale ale Finlandei in ceea ce priveste adunarile publice.

Peste o mie de protestatari anti-vaccinare au iesit in strada in capitala Romaniei, Bucuresti, pe fondul unui val de infectii COVID-19 acolo.

Multimea in mare parte fara masca a claxonat, a fluturat steaguri nationale si a scandat mesaje precum ,,Blocarea vaccinarii” si ,,Libertatea”. Pe un afis scria: ,,Parinti, protejati-va copiii! Opreste frica! “

Partidul de extrema dreapta AUR al Romaniei a sustinut puternic o miscare legata de nationalism care a planificat demonstratii anti-vaccinare in ultimele saptamani.

In Austria, aproximativ 1.000 de protestatari au participat la o demonstratie impotriva masurilor guvernamentale impotriva virusului in apropierea garii centrale din Viena. Politia a mustrat mai multi protestatari care nu purtau masti si ramaneau prea apropiati, a informat agentia de stiri APA.

In Elvetia, peste 5.000 de protestatari s-au intalnit pentru un mars tacut in comunitatea Liestal, la 15 kilometri sud-est de orasul Basel, a informat presa locala. Majoritatea nu purtau masti si unii sustineau bannere cu sloganuri precum ,,Vaccinarea ucide”.

Jari Tanner la Helsinki, Finlanda, Danica Kirka la Londra si Stephen McGrath la Bucuresti, Romania au contribuit la raportar