Categories
Economie

Asiguratii formuleaza concomitent cereri de despagubire la asiguratori si reclamatii la ASF

Interviu cu Mariana Diaconescu, presedintele ASIROM Cum ati caracteriza rezultatele ASIROM, dar si evolutia generala a pietei romanesti de asigurari din prima jumatate a acestui an, comparativ cu anul trecut? In primele 6 luni ale acestui an, in ceea ce priveste sectorul asigurarilor generale, piata cunoaste o relativa stagnare. O usoara crestere a consemnat-o clasa asigurarilor de raspundere civila auto (RCA), in timp ce clasa asigurarilor facultative auto Casco a cunoscut o descrestere. In ceea ce priveste asigurarile de viata, piata a cunoscut un usor recul, comparativ cu anul trecut.

ASIROM a adoptat de anul acesta o alta strategie de piata, respectiv am incercat sa ne reducem expunerea pe clasele de asigurari auto si, din acest motiv, cifra de afaceri a scazut fata de anul trecut. Ne orientam in mod special catre asigurarile non-auto, mai ales catre asigurarile de bunuri si proprietati, si consideram ca vom raporta la sfarsitul anului rezultate mai bune pe aceste segmente decat in 2012.

Cum caracterizati noua forma a legislatiei privind asigurarea obligatorie a locuintei, o considerati suficient de atractiva pentru asiguratorii care nu fac parte din PAID? Care sunt planurile Asirom in aceasta privinta?

Noi, cei din compania Asirom, vedem aceasta polita obligatorie ca pe un produs care poate impulsiona si vanzarile de polite facultative de asigurare a locuintelor. Ea este un prim pas catre intelegerea de catre fiecare proprietar a necesitatii de a-si asigura locuinta. Polita obligatorie acopera doar riscurile de catastrofa naturala, respectiv cutremurul, inundatiile si alunecarile de teren, pentru o suma asigurata foarte mica, de numai 20.000 de euro.

Considerati ca unificarea supravegherii financiare nebancare, sub egida ASF, a imbunatatit procesul de reglementare si supraveghere in domeniu?

In ceea ce priveste pietele financiare, trebuie in primul rand sa spunem ca intre ele exista legaturi, nu sunt total separate unele de celelalte. Toate sunt legate intre ele prin conceptul de investitie, toate companiile financiare investesc fondurile de care dispun intr-un anume mod. De aceea, in opinia mea, unificarea reglementarii si supravegherii celor trei piete financiare nebancare, sub egida ASF, a constituit un pas necesar si pozitiv, ale carui efecte benefice se vor vedea in timp. Ce considerati ca ar mai trebui facut din punct de vedere legislativ pentru a mai diminua povara pe care o reprezinta despagubirile morale pe polite RCA pentru bilanturile asiguratorilor?

O intrebare importanta si la care este dificil de raspuns, dat fiind ca, in ultima vreme, volumul de despagubiri platite pentru vatamari corporale si daune morale pe polite RCA a cunoscut o adevarata explozie, datorata evident, in primul rand, cresterii limitelor de despagubire. O alta cauza este indisciplina pe care multi conducatori auto din tara noastra o manifesta in trafic. De aceea, o masura necesara si imediata pe care noi asiguratorii o asteptam este aceea ca Guvernul si Parlamentul sa intervina pentru ca faptele grave de indisciplina la volan sa fie pedepsite cat mai drastic.

De asemenea, in privinta despagubirilor pentru vatamari corporale si daune morale, este foarte important sa existe o legislatie adecvata, care sa poata sa fie aplicata de catre instante. S-ar putea apela la experienta altor tari UE, unde despagubirile morale sunt limitate ca suma in functie de gravitatea evenimentului, in functie de gradul de rudenie cu victimele, in asa fel incat sa nu rezulte situatii de imbogatire fara justa cauza. Vorbim aici atat de victime si de urmasii acestora, cat si de cei care ii reprezinta in instanta sau in fata altor autoritati.

Exceptand rezultatele financiare, care considerati ca ar fi cele mai importante realizari ale ASIROM de anul acesta si care sunt principalele proiecte pentru anul viitor?

Una dintre cele mai importante realizari ale ASIROM de anul acesta este aceea ca am reusit sa innoim, sa modernizam intregul portofoliu de produse de asigurare de viata, adaptandu-le la momentul actual de dezvoltare a societatii si a economiei. Avem polite de asigurare de viata atat pentru persoane individuale, cat si pentru familii sau grupuri de angajati ai diverselor companii. Avem si asigurari de sanatate, precum si cu componenta de investitie. De asemenea, anul acesta am lansat produse dedicate IMM-urilor, pe care vrem sa le sustinem si care consideram ca sunt viitorul.

Asigurarea facultativa complexa a afacerii Business IMM este un produs modular ce poate fi configurat in functie de specificul clientului. Se pot asigura cladirile, avariile accidentale, pierderile din exploatare rezultate din intreruperea activitatii, accidente ale angajatilor, raspundere civila publica etc.

GRUP FORTE este un produs de asigurare prin care se asigura facultativ persoanele care isi desfasoara activitatea profesionala la persoana juridica care incheie contractul de asigurare, pe baza de contract de munca individual, conventie civila de prestari de servicii ori in baza unui contract de mandat cu reprezentare sau care are statut de membru al acestei persoanei juridice (in cazul unei asociatii, sindicate, cluburi etc.), precum si membrii de familie (sot/sotii si copii) ai asiguratilor, in calitate de coasigurati.

Ce credeti ca ar mai trebui facut pentru a se reduce numarul de reclamatii ale detinatorilor de polite la adresa asiguratorilor?

La aceasta intrebare as vrea sa va raspund din doua perspective. In primul rand, din perspectiva asiguratorului, evident ca reclamatiile sunt corelate cu o stare de nemultumire a clientilor, fie in ceea ce priveste cuantumul despagubirilor, fie in ceea ce priveste modul in care se desfasoara procesul de despagubire. De aceea, asiguratorii trebuie sa se straduiasca sa ofere servicii de cat mai buna calitate, la nivelul angajamentelor asumate prin contracte. Este dificil, pentru ca, evident, clientii care ni se adreseaza cu cereri de despagubire sunt din capul locului nemultumiti, pentru ca au suferit un prejudiciu, si se asteapta ca asiguratorul sa ii acorde sprijin imediat, cat mai repede.

Dar exista si reversul medaliei, in sensul ca intalnim din ce in ce mai des in practica clienti sau unitati service care, in momentul cand depun cererea de despagubire, in acelasi moment se adreseaza si Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), cu reclamatia ca n-au fost despagubiti. Avem situatii in care avem in aceeasi zi si reclamatia la ASF, si cererea de despagubire adresata noua. Este o metoda pe care unii asigurati sau intermediari au gasit-o pentru a impinge asiguratorul sa despagubeasca cat mai repede si fara sa fie atent la detaliile procesului de despagubire. Eu cred ca acest lucru nu este in regula si avem convingerea ca, prin UNSAR, vom reusi sa aducem pe masa ASF si astfel de cazuri, pentru a li se da o solutie reglementata. Care este estimarea dumneavoastra pentru evolutia volumului de prime brute subscrise si a profitului ASIROM in 2013 si 2014, precum si cu privire la evolutia generala a pietei de asigurari in anul acesta si in cel urmator?

La nivel de piata, cred ca ne vom mentine la un nivel comparabil cu cel al anului trecut. Este foarte important sa nu descrestem foarte mult fata de anul trecut, pentru ca piata asigurarilor nu poate creste mai mult decat PIB-ul. In ceea ce priveste ASIROM, decizia strategica de a ne reduce expunerea pe asigurarile auto, tocmai din cauza daunalitatii ridicate, va duce la o descrestere a volumului de prime brute subscrise. Probabil nu vom incheia anul cu profit, tocmai din cauza acestei reduceri de expunere, intrucat vom avea de suportat costurile politelor auto din anii anteriori. Putem spune ca este o pierdere planificata. Speram sa finalizam anul acesta acest proces de restructurare a portofoliului de polite.

Banca Nationala, desi scade dobanzile, constata ca, paradoxal, economisirea creste. Reducerea dobanzilor face ca oamenii sa-si indrepte atentia si catre produsele de economisire ale societatilor de asigurari?

Noi oferim un produs de asigurare de viata cu o foarte importanta componenta investitionala si constatam ca, in ultima vreme, acest produs se vinde foarte bine. Randamentele la acest produs sunt comparabile cu cele ale depozitelor bancare, iar in unele cazuri sunt chiar mai ridicate, deoarece asigurarile de viata au o scadenta mult mai lunga decat depozitele bancare, respectiv de peste 5 ani, si de aceea asiguratorii isi permit la randul lor sa faca investitii pe termen mai lung, cu randamente mai mari.

Societatile de asigurari au apetit, in conjunctura actuala, pentru produse denominate in moneda locala sau in alte monede? In ce masura produsele de asigurare care sunt cuplate cu instrumente de economisire ar trebui sa se directioneze doar catre instrumentele denominate in moneda nationala?

Eu consider ca economisirea ar trebui sa se realizeze in moneda in care realizam veniturile, pentru ca variatia cursului de schimb este un factor extrem de incert si riscant, care deseori genereaza pierderi. Insa exista, chiar si in asigurari, si persoane care vor sume asigurate in euro, iar legislatia permite ca primele pentru aceste produse sa fie calculate tot in euro. Aici apare riscul valutar si pentru asigurator, care trebuie sa-si ia masurile necesare si sa mentina si active in moneda respectiva.

Considerati ca piata locala e suficient de dezvoltata ca sa ofere produse in moneda nationala care sa satisfaca necesitatile clientilor dumneavoastra?

Bineinteles. Si este absolut normal ca noi sa oferim produse in moneda locala. Ganditi-va ca asigurarea care se vinde cel mai bine in Romania este asigurarea RCA, care nu poate fi vanduta in moneda straina. Ea trebuie platita pe loc si in lei. Remarcam, totusi, o orientare a legiuitorului si catre moneda straina, atunci cand ne uitam ca suma asigurata, precum si prima, pe politele obligatorii de asigurare a locuintelor, se exprima in euro. Asta pentru ca aceasta asigurare este legata foarte mult de piata imobiliara, unde preturile sunt exprimate in euro.