Văz că e trendy să te arăți sictirit de petrecerile (și alte evenimente) cu onlineri, dar eu nu înțeleg două lucruri simple și elementare:
- rolul unei petreceri nu este celebrarea, distracția? Indiferent că vorbim de lansarea unui produs ori de serbarea femeilor 2.0 pe care le iubim. Adică ok, dacă te duci la o petrecere și așteptările tale sunt dezbateri sociologice, psihologice și filozofice despre problemele intrinseci ale lumii a treia, atunci pot să înțeleg că ești dezamăgit de muzică, dans, băutură și mâncare… dar altfel?
- participarea este cumva obligatorie? (Auraș, nu cumva să înțelegi de aici că nu aș vrea să te mai întâlnesc la evenimente, ci din contră, da? 🙂 )
În altă ordine de idei, pentru mine jenant la o petrecere este să nu bei, cânți, dansezi, socializezi. 😉 Și totuși, de obicei privitorii de la mese sunt mai mulți decât cei de pe ringul de dans. Este un fenomen pe care eu încă nu am reușit să-l înțeleg, dar o fi existând vreo explicație logică.
Și dacă tot vorbim de petreceri, eu personal mă bucur și sunt recunoscător de fiecare dată când sunt invitat la astfel de evenimente (petreceri, conferințe, lansări etc), pentru că pur și simplu mă simt bine alături de alți oameni, nu caut nimic deosebit în profunzimile psihanalitice ale colectivului. Caut doar oameni, strângeri de mâini, schimb de informații, voie bună, cărți de vizită, zâmbete, noutăți și ce s-o mai găsi acolo.
Și profit de ocazie să mulțumesc Vodafone, Manafu și în mod special Mădălina pentru invitație la Lady Bloggers Party. 🙂
