Norul de gaze si cenusa pe care vulcanul La Palma il scuipa se muta in restul Insulelor Canare si poate ajunge in Peninsula Iberica cu consecinte inca neclare. Gazul de cea mai mare ingrijorare este dioxidul de sulf, deoarece poate forma acid sulfuric in contact cu apa din nori si poate precipita sub forma de ploaie acida. Meteorologii se straduiesc acum sa inteleaga impactul vremii in urmatoarele zile si interactiunea acesteia cu emisiile vulcanului.
Dioxidul de sulf poate ajunge in Peninsula Iberica intre maine si vineri, da, cu o concentratie mult mai mica decat pe insule, asa cum arata modelul de monitorizare atmosferica a sistemului de sateliti Copernicus al Uniunii Europene. Intr-un alt videoclip al modelului publicat de omul de stiinta Mark Parrington pot fi observati doi nori de sulf, cel de pe vulcanul La Palma si cel de pe Etna din Sicilia, care se va deplasa spre est.
Cu vanturile prognozate la diferite inaltimi pentru azi si maine „nu se poate exclude” ca in nordul si estul celor mai muntoase Insule Canare sa apara ploi acide, a informat Agentia de Stat de Meteorologie (Aemet).
Conform modelului de dispersie a poluantilor al agentiei, este posibil ca emisiile de dioxid de sulf la o altitudine de 3.000 de metri sa se deplaseze spre est sau nord-est in aceasta dupa-amiaza si maine si sa ajunga la nordul Tenerifei, desi cea mai mare parte a gazului va ramane in partea de est a La Palma si peste Oceanul Atlantic.
La o altitudine de 1.500 de metri, tendinta este ca aceste emisii ar putea ajunge in El Hierro, La Gomera si Tenerife intre azi si maine. Norul de gaze este de asteptat sa isi continue calatoria catre Mediterana, dar modelul nu indica o sosire „semnificativa” a emisiilor in Peninsula Iberica astazi sau maine, potrivit Agentiei.
David Suarez, purtatorul de cuvant al Aemet din Insulele Canare, explica ca impactul gazelor si al posibilelor ploi acide in Insulele Canare este „minim” si ca este mult mai putin in restul Spaniei. „Norul de sulf din vulcan este injectat in atmosfera la o inaltime de 3.000 de metri. Pe insule, precipitatiile din aceste ultime zile si cele pe care le asteptam pentru urmatoarele 48 de ore sunt din nori joase, asa ca este foarte putin probabil, chiar exclus, ca dioxidul de sulf sa intre in contact cu acestia si sa poata produce ploi acide. In orice caz, nu provoaca daune culturilor si vegetatiei decat atunci cand este persistenta, de exemplu din cauza prezentei centralelor termice sau a vulcanilor in eruptie continua. O ploaie ca cea care ar putea sa apara astazi sau maine in Insulele Canare nu ar avea niciun impact”, detaliaza el.
Expertul clarifica faptul ca datele Copernic arata concentratiile dintr-o coloana de aer care se intinde de la suprafata pana la 5.000 de metri inaltime. De aceea, impactul real al acelui nor pentru oameni si mediu este mult mai putin alarmant decat ar putea parea. In acest moment concentratia de dioxid de sulf la suprafata in Insulele Canare si Peninsula este scazuta si se afla in limite sanatoase, iar satelitii prevad ca aceste niveluri vor ramane aceleasi sau mai scazute in zilele urmatoare.
Cel mai recent calcul indica faptul ca vulcanul emite intre 6.000 si 11.000 de tone de dioxid de sulf pe zi, explica Suarez. Prima analiza asteptata in urmatoarele ore va indica daca concentratia acestui gaz care ajunge in Peninsula ar fi suficienta pentru a provoca ploi acide.
Agentia monitorizeaza, de asemenea, emisiile de cenusa, care poate opri motoarele aeronavelor in zbor. Momentan, nu au fost detectate concentratii ale acestor particule care sa oblige transportul aerian sa fie deviat in La Palma pentru urmatoarele cateva ore, explica Suarez.
Ieri, o statie meteorologica situata la o altitudine de 2.371 de metri in Izana din Tenerife a detectat sosirea dioxidului de sulf din eruptie. A inregistrat varfuri de pana la 20 de parti pe miliard, de aproximativ 400 de ori mai mult decat nivelul normal din zona. Dar nici macar aceasta concentratie nu prezinta un risc pentru sanatate, deoarece este o masuratoare specifica si se afla, de asemenea, in intervalele considerate sanatoase, potrivit Aemet.
„Nu ne aflam in niciun caz intr-un scenariu periculos”, subliniaza Sergio Rodriguez, expert in stiinte atmosferice la CSIC. „Majoritatea dioxidului de sulf se afla in straturile mijlocii si superioare ale atmosferei, asa ca deplasarea norilor de la originea lor catre celelalte insule si posibil Peninsula prezinta putine riscuri”, subliniaza cercetatorul. In straturile mijlocii si superioare, norul de cenusa si gaze din vulcan nu ar produce ploi acide, ci ar forma aerosoli [particule foarte mici] care pot reflecta lumina soarelui si, prin urmare, pot genera o racire a atmosferei, detaliaza cercetatorul. In eruptiile foarte puternice, aceste particule pot face sa nu existe vara, asa cum sa intamplat cu Tambora in 1816.
Rodriguez studiaza aerosolii pe care ii scuipa vulcanul. „In acest moment exista un cocktail de particule cu cenusa vulcanica si altele de la incendiile provocate de lava. Vrem sa intelegem ce concentrare este in zona El Paso, unde s-a deschis o noua gura. In general, stim ca efectul acestor particule asupra sanatatii este similar cu cel al poluarii aerului din orase, ceea ce creste riscul de boli de inima si agraveaza astmul sau BPOC”, subliniaza el.
