Intreband despre originile limbajului uman, mai intai trebuie sa clarificam care este intrebarea. Intrebarea nu este cum limbile s-au dezvoltat treptat de-a lungul timpului in limbile lumii de astazi. Mai degraba, este modul in care specia umana s-a dezvoltat de-a lungul timpului, astfel incat noi – si nu rudele noastre cele mai apropiate, cimpanzeii si bonobo – a devenit capabili sa folosim limbajul.
Si ce dezvoltare uimitoare a fost aceasta! Niciun alt sistem natural de comunicare nu este ca limbajul uman. Limbajul uman poate exprima ganduri pe un numar nelimitat de subiecte ( vremea, razboiul, trecutul, viitorul, matematica, barfele, basmele, cum sa reparam chiuveta…). Poate fi folosit nu doar pentru a transmite informatii, ci si pentru a solicita informatii (intrebari) si pentru a da ordine. Spre deosebire de orice alt sistem de comunicare cu animale, acesta contine o expresie pentru negatie – ceea ce nu este cazul. Fiecare limba umana are un vocabular de zeci de mii de cuvinte, construit din cateva zeci de sunete de vorbire. Vorbitorii pot construi un numar nelimitat de fraze si propozitii din cuvinte plus o colectie mica de prefixe si sufixe, iar semnificatiile propozitiilor sunt construite din semnificatiile cuvintelor individuale, iar pentru mai multe vezi pe icul.ro unde poti afla mai multe detalii.
Cum am ajuns de acolo pana aici? Toate limbile actuale, inclusiv cele ale culturilor vanatorilor-culegatori, au o multime de cuvinte, pot fi folosite pentru a vorbi despre orice sub soare si pot exprima negatia. De cand am scris inregistrari ale limbajului uman – 5000 de ani sau cam asa ceva – lucrurile arata practic la fel. Limbile se schimba treptat in timp, uneori datorita schimbarilor de cultura si moda, alteori ca raspuns la contactul cu alte limbi. Dar arhitectura de baza si puterea expresiva a limbajului raman aceleasi.
Intrebarea este, deci, cum au inceput proprietatile limbajului uman. Evident, nu ar fi putut fi o gramada de oameni ai pesterilor care stateau in jur si se hotarasc sa alcatuiasca o limba, deoarece pentru a face acest lucru ar fi trebuit sa aiba o limba pentru a incepe! Intuitiv, s-ar putea specula ca hominidele (stramosii umani) au inceput prin a mormai sau tipat sau strigand, iar „treptat” acest „cumva” sa dezvoltat in genul de limbaj pe care il avem astazi. (Asemenea speculatii erau atat de raspandite in urma cu 150 de ani incat in 1866 Academia Franceza a interzis lucrarile despre originile limbii!) Problema este in „treptat” si „cumva”. Cimpanzeii mormaie, hola si striga si ei. Ce sa intamplat cu oamenii in aproximativ 6 milioane de ani de cand liniile de hominid si cimpanzei s-au separat,
Desigur, multe alte proprietati, in afara de limbaj, ii diferentiaza pe oameni de cimpanzei: extremitatile inferioare potrivite pentru mers si alergare in pozitie verticala, degete mari opozabile, lipsa parului corporal, muschi mai slabi, dinti mai mici – si creier mai mare. Conform gandirii actuale, schimbarile cruciale pentru limbaj nu au fost doar in dimensiunea creierului, ci si in caracterul acestuia: tipurile de sarcini pe care este potrivit sa le faca – asa cum ar fi, „software-ul” cu care este furnizat. Deci problema originii limbajului se bazeaza pe diferentele dintre creierul uman si cel al cimpanzeului, cand au aparut aceste diferente si sub ce presiuni evolutive.
Ce cautam?
Dificultatea de baza in studierea evolutiei limbajului este ca dovezile sunt atat de rare. Limbile vorbite nu lasa fosile, iar craniile fosile ne spun doar forma si dimensiunea generala a creierului de hominid, nu ceea ce ar putea face creierul. Singura dovada definitiva pe care o avem este forma tractului vocal (gura, limba si gatul): Pana la oamenii moderni din punct de vedere anatomic, acum aproximativ 100.000 de ani, forma tractului vocal al hominidului nu permitea gama moderna de sunete de vorbire. . Dar asta nu inseamna ca limbajul a inceput neaparat atunci. Hominidele anterioare ar fi putut avea un fel de limbaj care folosea o gama mai restransa de consoane si vocale, iar modificarile in tractul vocal ar fi putut avea doar efectul de a face vorbirea mai rapida si mai expresiva. Unii cercetatori propun chiar ca limbajul a inceput ca limbaj semnelor,
Aceste probleme si multe altele sunt supuse unei investigatii aprinse in randul lingvistilor, psihologilor si biologilor. O intrebare importanta este masura in care precursorii abilitatii limbajului uman se gasesc la animale. De exemplu, cat de asemanatoare sunt sistemele de gandire ale maimutelor cu ale noastre? Cuprind ele lucruri pe care hominidelor le-ar fi util sa le exprime unul altuia? Exista intr-adevar un anumit consens ca abilitatile spatiale ale maimutelor si capacitatea lor de a-si negocia lumea sociala ofera baze pe care ar putea fi construit sistemul uman de concepte.
