Categories
Cultura

Persistenta memoriei

Radu Ionescu sau cum pluteste clipa dincolo de Styx (Nu poti fi multumit de ceilalti, cand esti nemultumit de tine insuti, Adele de Boigne, Memoires intimes, III, col. Historama, Paris, 1936)

Pentru multi din generatia sa, guvernata de aura legendara a maestrului Oprescu si insotita de acel inimitabil cadril al Bucurestiului interbelic( L.Kalustian), Radu Ionescu a reprezentat un paznic de far, un model de gandire arhetipala.

Dupa disparitia mentorului sau, in 1969, el a fost cel care a incercat sa repuna pe axa normalitatii, o lume a artelor fie ignorata, fie tratata maniheistic, ca o simpla nota de subsol la arhiva memoriei clandestine a umanitatii(v.jurnalul si insemnarile zilnice ale lui P. Seicaru). Radu Ionescu ( spirit integrat acelor cercuri de influenta occidentala, prin legaturile sale cu un Marcel Shapira sau Ionel Jianu, in atmosfera pariziana post-gaullista a anilor 70) isi propusese printre alte obiective sa reconstituie istoria artei interbelice autohtone, pe de o parte, cat si destinul unor plasticieni postbelici, intr-o cheie majora de reevaluare.

De aceea, disparitia lui, pe cat de neasteptata, pe atat de discreta uimeste si indoliaza timpul. Personajul purta cu sine ample rezonante mateine, avand, printre contemporani, o nota aparte: se distingea usor, intr-un conclav sau reuniune oficiala, printr-un anume rafinament al limbajului, asociat cu o afabilitate nativa, cu parfum de ev voltairean si cultivand totodata, in doze echilibrate, un impresionant volum informational.

El a fost cel care, dupa disparitia unor Eugen Schileru, Petru Comarnescu sau Nicolae Argintescu-Amza a formulat acea idee axiomatica potrivit careia, intre ordine si haos, omul trebuie sa aleaga intaia varianta, in pofida tentatiilor unei libertati acaparatoare. Sa ne amintim ca, ne-a lasat printre alte lucrari, o monumentala monografie dedicata lui Alexandru Ciucurencu si rolului sau in evolutia plasticii romanesti postbelice; pe de alta parte, avea pe masa de lucru, o mult asteptata si amanata incursiune in viata si opera lui Nicolae Grigorescu, privita dintr-un unghi personal, adaptat unei maniere interpretative istorizante, dupa model hermeneutic francez, in descendenta unor Focillon sau R. Huyghe, pe care i-a admirat.

Radu Ionescu s-a situat constant pe pozitia criticului lucid, ce stie sa navigheze intre Scylla si Carybda teoriilor imuabile. El a fost initiatorul intaielor lecturi de antropologie culturala, privind evolutia unor plasticieni autohtoni, de dupa 1945. Exegetul maestrilor interbelici nu a crezut in adevaruri de circumstanta, in ceea ce priveste justa evaluare a unor autori. Preocupat deopotriva, de arhaic si modern, plecand de la diferitele lor ipostaze, el a evidentiat anumite forme specifice de evolutie a fenomenului artistic autohton.

De altfel, in viziunea sa, criticul de arta nu poate fi nici o comisie ce ofera verdicte, nici un personaj omniscient, simplu glosator al ideilor guvernate de altii, cum il ironiza altadata un Sainte-Beuve. Dincolo de memorabila sa prezenta la reuniunile mondene, ramane ipostaza unui personaj descins din Caracterele lui La Bruyere, liant si martor la viata cetatii.

Dintre toti contemporanii sai, Radu Ionescu a fost acela care a practicat-intr-o vreme cand mandarinii puterii exersau anumite strategii de ocultare a valorilor veritabile- un anume tip de arheologie culturala, la modul malrauxian, acordand legitimitate documentului, privit ca sursa si modalitate recuperatoare a varstelor umanitatii. Existenta, ca si creatia acestui carturar ce stia sa proustianizeze memoria, fara a-i sfida substanta ar putea fi condensata in formula: destinul, asemeni artei nu se descopera, ci se creeaza.

Categories
Cultura

Concertul de deschidere a Festivalului Conscursului National George Enescu

Intai septembrie. Prima zi de toamna intr-un Bucuresti topit de canicula, racorit astazi cu o bura de ploaie. Sala Palatului este in plina efervescenta. Miscari de trupe la intrare, unde este asteptat presedintele Traian Basescu , ministrul Culturii Adrian Iorgulescu si alte oficialiati.
Presa intra , ca de obicei in astfel de situatii, pe la intrarea artistilor. Controlul de rigoare si iata-ne in sala de spectacol, pe trei sferturi, doar, ocupata, desi ne asteptam sa nu ai loc sa arunci un ac. In loja oficiala presedintele cu sotia, il mai zaresc pe Catalin Arbore, directorul Operei Nationale, si altii pe care nu mai am cum sa ii identific, pentru ca trebuie sa imi gasesc un loc, tot ca de obicei, presa nu are locuri rezervate la gala de deschidere.
Dar se mai gasesc, pentru ca unii fie nu au venit, fie nu si-au permis sa cumpere un bilet. Ne mai trece supararea cand apare pe scena orchestra Operei Nationale Bucuresti, si ministrul culturii care rosteste cateva cuvinte. Dirijorul Gheorghe Costin isi face aparitia si orchestra ataca uvertura la Nunta lui Figaro de Mozart. In pline aplauze il putem vedea intrand in lumina reflectoarelor pe dl. Ioan Holender, directorul Festivalului Enescu, care , iata, este aici pe post de prezentator. O face cu umor si bine documentat, vorbind despre fiecare interpret in parte, nume care au facut si fac fala Romaniei in strainatate, pe marile scene lirice ale lumii, ca Scala din Milano, Covent Garden ,Opera din Viena, si altele la fel de celebre.
Programul concertului de deschidere cuprinde ariile cele mai frumoase din Tosca, de Puccini, Boema si Turandot ale aceluias compozitor, Semiramida de Rossini, Wagner cu Lohengrin, Verdi cu Don Carlos, Rigoletto, La Traviata, celebrul monolog mare din Oedipe de George Enescu, in interpretarea unica a lui Stefan Ignat, Balint Szabo cu Macbeth de Verdi, Cellia Costea o voce foarte buna, impune, cu o arie din Nunta lui Figaro de Mozart, apoi o voce cu totul speciala, ce a a Elenei Mosuc, care a ridicat sala in picioare, si exceptionala Roxana Briban, ca si Robert Nagy, si toti ceilalti care au facut din concertul de gala o sarbatoare a muzicii, unde, pentru prima oara de cand a plecat intr-o lume mai buna, i s-a adus un omagiu unuia dintre cei mai mari tenori ai Europei, Ludovic Spiess, un artist, un om si un prieten de exceptie.
In sala se afla o alta voce care a facut gloria muzicii romanesti, Nicolae Herlea, ovationat de cei prezenti. Concertul a durat aproape patru ore, timp pe care noi nu l-am simtit trecand, pentru ca bijuteriile muzicale care ne-au incantat auzul si ne-au rascolit sufletele, au facut sa credem ca intr-adevar, clipa se poate transforma in eternitate. Urmeaza mai bine de trei saptamani de festival, cu concerte, spectacole, concursuri. Trei saptamani in care Bucurtestiul este leaganul muzicii culte internationale, dar si Sibiul, Brasovul, Clujul, Timisoara, Sinaia, Iasi, vor fi locuri in care va domni inlantuirea armonioasa a sunetelor alcatuind muzica de calitate, adevarata cultura, care iata, se intampla in Romania.
Categories
Cultura

Martha Bibescu pasi prin catedrala altui veac 

Personalitatea Marthei Bibescu , cunoscuta poeta , romanciera si memorialista franceza de origine romana este evocata la 35 de ani de la disparitie , in expozitia deschisa la Muzeul Literaturii Romane Nobletea unui destin printr-o serie de documente , manuscrise si fotografii , provenite atat din arhiva muzeului , cat si din colectia personala a lui Serban Cioculescu ).

Oricat de sever ar fi judecata inca aceasta femeie exceptionala pentru multele prostii pe care le-a savarsit , pentru aceasta fapta mare si buna de a reda chipul de altadata al Mogosoaiei generatiile viitoare se vor pleca cu evlavie si recunostinta in fata amintirii ei

Constantin Argetoianu – Amintiri din lumea celor de ieri

In secolul XX , nimic din intamplarile ce l-au traversat nu l-a putut desparti de prezenta atotcuceritoare a printesei Orientului , intr-un fel sau altul . Asa cum avea sa marturiseasca peste ani Martha , iubitul ei bunic , Alexandru C. Mavrocordat fostul sambelan al lui Carol I a fost cel ce i-a aratat de timpuriu ca istoria scrisa mai ales de invingatori e un machiaj al adevarului ; gratie batranului print , pasionat cunoscator al culturii eline si franceze , ea si-a educat sensibilitatea , Fenixul Mavrocordatilor devenind semnul vietii sale .

Va recunoaste ca de la acesta a luat nobletea istorica a Mavrocordatilor , iar de la parintele sau , diplomatul Ioan Lahovary , la fel de erudit , cultura romaneasca si un profund sentiment al apartenentei , al radacinilor fiintei . A fost cum spunea unul dintre adoratorii ei o femeie cu prea multe avantaje : averea , frumusetea , inteligenta si o pozitie in lumea buna , toate la un loc pentru o singura fiinta sunt un pacat de neiertat . Dupa aparitia cartii ce i-a adus consacrarea Cele opt raiuri , in 1908 a urmat un lung sir de volume , 31 la numar , purtand numele sau plus altele sub pseudonim ; intre ele s-a remarcat Izvor , tara salciilor , aparut in 1923 , un elogiu adus taranului roman , carte prefatata cu bucurie de Mihail Sadoveanu .

I-a succedat La bal cu Marcel Proust in 1928 , in care evoca intalnirea ei cu celebrul scriitor francez , cat si regretul de a nu fi reusit nasterea unei relatii durabile , pesemne si din cauza excesivei susceptibilitati a autorului lui Swann si a Odettei . In Parisul anilor 30 aparea nu fara ecou in lumea literelor , acel trio feminin de scriitoare romance , format din Ana de Noailles ( nascuta Brancoveanu-Bibescu) , Elena Vacarescu ( nepoata lui Ienachita Vacarescu , fosta domnisoara de onoare a Carmen Sylvei , exilata de batranul Carol I spre a-l feri de ispite pe principele mostenitor Ferdinand ) si principesa Martha Bibescu , numita de admiratori printesa Orientului , pentru stilul de viata opulent si misterios . A fost o persoana ce a starnit nenumarate controverse , sigura pe puterea seductiei ei , fiind o artizana a nasterii tanarului stat roman , prins in valtoarea unei Europe ravasite de cosmarul abia incheiat .

Intr-o vreme cand spiritul european se parea ca dezertase de la posturile sale de comanda , cand devenise doar un ecou al spaimei colective , Martha Bibescu a avut inspiratia si puterea sa nu abdice de la misiunea pe care destinul i-a harazit-o . Marele diplomat Paul Morand , vechi prieten al castelanei de la Mogosoaia isi amintea ca imediat dupa incheierea razboiului ea a fost aceea care a reusit sa coaguleze intr-un termen foarte scurt toate energiile principalilor actori politici ai timpului , nelasand vreme adversarilor ei sa actioneze si prin aceasta , sa desfiinteze idealul si efortul unei indelungi perioade diplomatice .

Locuia la palatul de la Mogosoaia , pe care i-l daruise sotul sau , printul George-Valentin Bibescu , nepot de frate al domnitorului detronat la 1848 . Ansamblul fusese resedinta lui Constantin Brancoveanu , construit intre anii 1698-1702 . in stilul clasic brancovenesc , cu bolti , arcade si influente ornamentale venetiano-bizantine . El va fi restaurat integral in anii 20 din fonduri personale , cu ajutorul arhitectului venetian Domenico Rupolo si al tanarului arhitect roman G.M.Cantacuzino , ruda indepartata a familiei ( fiul Marcelei Bibescu , sora vitrega a sotului Marthei si al diplomatului iesean Nicu Cantacuzino ) . Resedinta a devenit in timp , lacasul preferat al printesei , spatiul ei intim de reculegere si indeletniciri artistice .

Dupa disparitia sotului ei , in vara lui 1941 , si dramatica schimbare a destinelor tarii , Martha Bibescu a plecat la Paris , luand cu sine si o parte din manuscrisele ce vor fi publicate mult mai tarziu , in emigratie , cu ajutorul prietenelor si al scriitorilor pe care i-a cunoscut . Scrisul ca si caracterul sau dovedeste un neintrerupt fir al continuitatii si al increderii in valorile umaniste , indiferent de pretul platit . La 28 noiembrie 1973 , iubita nepoata a lui Alexandru Mavrocordat a plecat nerabdatoare sa-si intalneasca bunicul , inchipuindu-si ca se mai plimba cu el pe ulitele batranului burg a lui Creanga si Alecsandri .

Categories
Cultura

Leni Riefenstahl sau marsul brun al indiferentei 

Intrarea regizoarei in lumea artei s-a petrecut demult , in timpul unei Germanii ce stia sa respecte valoarea si exercitiul libertatii umane . Asa cum mentioneaza principalul ei biograf Steven Bach , intre om si artist exista un inexorabil clivaj , o falie insurmontabila , dincolo de care era dificil sa observi adevarul istoric .

Leni Riefenstahl a fost fara indoiala un real talent al camerei , dar acest lucru n-a scutit-o de neplaceri si nici de judecata ingrata a posteritatii . Mult discutatul episod al aderarii ei la un regim ce s-a folosit de calitatile sale , promovand-o , consolidandu-i reputatia n-a facut decat sa-i fixeze o falsa imagine in fata generatiilor viitoare . Altfel spus , i-a afectat credibilitatea . La multi ani dupa incheierea ostilitatilor , ea se intreba retoric : de ce sunt vinovata ? , neuitand faptul ca o multime de detractori si adversari au incercat prin diferite mijloace sa-i compromita nu numai trecutul ci si firavele sanse de a-si recupera si restabili propria biografie , fara sa se vanda nici unei instante pseudomorale .

Cel care i-a calauzit primii pasi in arena destul de misterioasa pentru ea a filmului a fost Max Reinhardt ; datorita lui va evolua pe scena teatrului praghez la sfarsitul anilor 20 , acolo unde doar Anna Pavlova mai avusese prilejul . A fost supranumita fecioara de cristal , tocmai din cauza atitudinii sale glaciale , ce respingea orice gest de curtoazie ( in relatiile cu sexul opus , dupa cum si-o aminteau prietenii nu existau prea multe punti de comunicare ). In jurnalul sau , dr. Goebbels remarca vointa ei exceptionala , conjugata cu o impresionanta capacitate de efort .

Totdeauna s-a vazut o fiinta foarte ocupata ; de aceea legaturile sale erau doar pasagere , lipsite de continuitate ( acestea fiind doar cu personaje din breasla sa : scenaristi , tehnicieni , ghizi montani , operatori sau arhitecti ). Idealul sau ca prototip feminin era de esenta wagneriana : Leni se visa o walkirie moderna , in stare sa subjuge universul , fara a cunoaste infrangerea . Si-ar fi dorit nespus sa joace intr-o piesa la moda pe atunci , si anume , Penthesileea , dupa von Kleist ; acel destin crud , aspru al vestitei regine a amazoanelor , ce se sacrifica virgina din dragoste a fost adesea evocat in paginile jurnalului ei intim .

De altfel , ca o compensatie a avut prilejul sa joace intr-un film memorabil al lui G.W.Pabst The white hall of Pizpalen, in care interpreta rolul Juntei , tanara fata de la munte , inca neprinsa in caruselul intamplarilor absurde ale vietii . Nimeni nu i-a putut contesta vreodata sinceritatea jocului si impresia de vitalitate degajata . Mai mult , insasi celebrul fauritor de destine cinematografice , Jozef von Sternberg ( descoperitorul lui Marlene Dietrich ) se oferise sa-i serveasca drept Pygmalion , insa a fost drastic respins . Totusi nu si-a eliminat cu desavarsire pretendentii la modelarea ei spirituala , un exemplu constituindu-l si prietenia legata pe platoul de filmare cu regizorul maghiar Bela Balasz , la filmul Blue light.

Existenta sale poate fi pusa sub semnul a trei simboluri : magnitudine a trairii , solitudine si altitudine morala . De timpuriu se observa la ea atractia pentru monumental si proiecte fabuloase , in care ea sa detina controlul absolut .Asa s-a nascut ideea colaborarii cu partidul nazist ; in anii 30 , dupa ce Germania dobandise un cu totul alt guvern decat cel pe care-l sperau partizanii pacii si mai cu seama anturajul batranului maresal Hindenburg , Leni Riefenstahl a reusit sa patrunda in cercul restrans al elitei partidului . Datorita fascinatiei exercitate de discursurile noului lider al Germaniei , tanara Leni a n-a putut evita intalnirea cu cel care avea sa-i schimbe traiectoria vietii . Triumful vointei filmul care i-a asigurat statutul de artist si in acelasi timp i-a oferit o ocazia de a deveni preferata lui Hitler in materie de filme de arta a reprezentat un prim pas in cristalizarea carierei sale . El a avut implicatii si in urmatoarele ei proiecte filmice , monumentale , gen Olympia, o reconstituire alegorica a puterii (1936) ; pelicula va lua premiul la Festivalul international de la Venetia din 1939 , castigand adeziunea unui numeros public . In amintirile ei regizoarea marturiseste ca a crezut intr-adevar in misiunea mesianica a Germaniei , in rolul providential al celui ales s-o conduca .

Era vorba nu de o cooperare tacita , rod al hazardului sau al goanei dupa profit , ci numai speranta ca , prin aceasta aderare , cariera ei nu va sfarsi intr-un punct mort . Nu i s-a spus nici de lagarele de concentrare , nici de reteta solutiei finale , nici de armele secrete prin care Germania si-ar fi adjudecat victoria . Motivul principal al declinului numelui sau l-a reprezentat publicarea in 1947 a presupusului jurnal al Evei Braun , ce s-a dovedit a fi un fals ( in el Leni era acuzata de legaturi cu Fuhrerul , de oportunism si cabotinism politic , cu intentia vadita de a o izola pe plan profesional si a-i crea o bariera psihologica in refacerea statului ei postbelic ) .

Manevra nu a reusit , falsul fiind demonstrat . Previzibila infrangere a idolului sau din tinerete nu a insemnat totodata si abdicarea ei de la atingerea perfectiunii in arta . In conditiile in care numele ei era tot mai izolat , tot mai supus proceselor defaimatoare , singura ei posibilitate de supravietuire a fost refugiul pe teritoriul mult mai putin atacabil al documentarului . In deceniile 6 si 7 ale secolului trecut ea si-a axat explorarile filmice , in spatiul documentarului etnografic ( v. filmele dedicate situatiei unor triburi din Africa ) si mai tarziu , a realizarii in premiera a unor filmari subacvatice .

A fost constransa astfel sa-si reduca aria preocuparilor cu toate ca nu va duce lipsa de alte oferte filmografice , in compania unor maestri ai genului (v. esuatul proiect de colaborare cu tandemul De Sica-Zavattini in anii70 ). Eliminarea ei treptata din lumea filmului nu a insemnat insa cum s-ar fi asteptat altii si sfarsitul drumului sau artistic . Nedorind ca asupra ei sa apese spectrul infrangerii , cineasta a refuzat sa recunoasca legiunile de acuzatii aduse , participand mai departe la viata cetatii , edificandu-si singura templul recunoasterii . Cineva a spus ca cine uita istoria e condamnat sa o repete . Oricum , pentru Leni Riefenstahl acest adagio nu se confirma .

Categories
Cultura

Superstitii legate de nunti!

Superstitiile au luat nastere cu secole in urma cand stramosii nostri incercau sa explice evenimente misterioase legandu-le de anumite lucruri sau intamplari. In antichitate, cand lumea nu esra atat de evoluata, iar stiinta nu facea parte din viata oamenilor, acestia credeau ca propria umbra este o reflectie a sufletului lor sau partea lor intunecata care ii urmareste pretutindeni.

Chiar daca astazi stim ce este umbra, anumite supersitii ne-au ramas bine intiparite in minte si chiar incercam sa ne ferim de ele. Este ca atunci cand ai spart o oglinda si te gandesti ca urmeaza 7 ani de ghinion sau cand iti taie calea o pisica si crezi ca vei avea o zi proasta. Superstitia nu este nimic altceva decat o “credinta” care se agata de noi, in care putem sa credem sau nu. In ceea ce priveste nuntile exista cateva superstitii de care ar trebui sa stii, daca vrei ca totul sa fie bine. Vezi si alte superstitii daca te casatoresti anul asta.

Calcatul pe picior. In biserica, atunci cand se termina ceremonia, unul dintre miri il calca usor pe celalalt pe picior. Se spune ca cina va reusi sa faca asta primul acela va fi stapan in casa.

Ziua nuntii. Daca vei vedea in ziua nuntii o pisica neagra, un cosar sau un curcubeu inseamna ca vei avea noroc in casnicie. In schimb, intalnirea cu un calugar sau cu o maicuta iti vor aduce ghinion.

Casatoria. Cei care au mai multe vartejuri in cap se casatoresc de mai multe ori deoarece nu sunt oameni hotarati.

Nunta. Daca vei plange sau va ploua in ziua nuntii sau la botez inseamna ca vei avea o viata imbelsugata. Totusi, se zice ca persoanele care se casatoresc in luna mai nu vor forma pentru mult timp o familie.

Masa. Despre cei care stau in coltul mesei atunci cand se serveste masa se zice ca nu se vor casatori, sau daca o vor face vor avea o casnicie cu probleme. Acelasi lucru se spune si daca scuturi fata de masa dupa asfintit.

Mireasa. Daca mirele scapa verighetele in biserica atunci casatoria este blestemata, iar mirele nu este sincer cu privire la sentimentele lui. De ce mireasa trebuie sa-si ascunda un banut in pantof?

Superstitii sangeroase puse intr-un articol de cei de la vice.ro

Maturat. Nu te lasa maturata pe picioare deoarece se spune ca nu te vei mai casatori.

Categories
Cultura

Iata ce nu stiai despre iepurii uriasi belgieni!

Exista o multime de rase de iepuri, dupa placul fiecarui stapan, si fiecare cu personalitatea proprie. Azi vom afla cateva curiozitati in ceea ce priveste iepurii uriasi belgieni.

Se crede ca iepurele urias belgian este o rasa creata artificial de catre oameni inca din secolul al 16-lea, in special pentru carne si blana. ADN-ul iepurasului contine urme din ADN-ul iepurelui de Patagonia, o rasa disparuta azi.

Asa cum se fac expozitii cu caini si pisici, exista si expozitii cu iepurasi de acest fel. Prima prezenta a unui iepure belgian urias la un concurs de frumusete dateaza din anul 1893, iar exemplarul avea in jur de 6 kg.

Iepurele urias belgian este cea mai mare rasa de iepuri cunoscuta in zilele noastre. Cantaresc intre 6-10 kilograme si sunt foarte diversi in colorare (nuante precum alb, negru, gri, maroniu, roscat sau chiar albastru).

Vrei si tu un iepuras?

Este un animal de casa perfect pentru cei care nu au timp de un caine, care trebuie scos afara de mai multe ori pe zi. Iepurasul il poti tine intr-o cusca si ii poti da drumul prin casa atunci cand esti acasa, pentru a-l supraveghea. Trebuie sa stii ca iepurii rod cam tot ce le “pica” printre dinti, asa ca va trebui supravegheat mai rau decat un copil pentru a nu-ti roade cablurile sau mobila. Daca ai un balcon inchis, acela poate deveni teritoriul iepurasului tau.

Este un animal docil si bland, de cele mai multe ori. Insa, atunci cand este suparat, poate musca destul de tare si poate rani copiii. Chiar daca are blanita scurta, iepurasul trebuie periat zilnic.

Este predispus obezitatii, deoarece acest rozator ar manca toata ziua, asa ca va trebui sa ai mare grija la alimentatia acestuia. Specialistii recomanda 500 gr de legume cu frunze verzi si 2 linguri de fructe pentru fiecare 3 kilograme din greutatea iepurelui (adac iepurele are 6 kg, dublezi volumul, daca are 9kg, triplezi volumul). Ar putea avea la discretie fan, deoarece le place la nebunie.

Speranta de viata pentru aceasta specie este intre 5 si 10 ani.

Categories
Cultura

Copiii invata engleza cu caracter la Shakespeare School

Miercuri, împreună cu Make, Claudiu și Sorin, am vizitat Shakespeare School pentru a sărbători 10 ani de excelență și performanță alături de cadrele didactice, elevii și părinții de la Shakespeare School.

Văzându-i pe acei copii în plină activitate aveam o singură imagine în cap: să-l văd și pe puștiul meu printre ei, atât de mult mi-a plăcut totul.

La Shakespeare School nu se învață pur și simplu engleză, copiii învață, pe lângă accentul britanic, să aibă caracter, atitudine, bune maniere, independență, inițiativă, generozitate. Iar metodele de lucru sunt absolut moderne, plăcute și out of the box, pur și simplu copiii adoră să meargă la Shakespeare School și nu e nici o exagerare, am întâlnit copii care atunci când făceau acasă vreo prostioară erau amenințați cu pedeapsa că nu vor mai fi lăsați la orele de engleză. 🙂

Mi-a plăcut, m-a impresionat și recomand. 🙂

Centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School sărbătoreşte 10 ani de activitate în care a format anual peste 1200 de cursanţi, cu vârste cuprinse între 4 şi 25 de ani. De-a lungul celor 10 ani, cursanţii şi-au însuşit noţiunile lingvistice după o metodă inovativă de predare, bazată pe aplicarea originală a Teoriei Inteligenţelor Multiple. Spre deosebire de metodele de predare tradiţionale, aceasta pune accentul pe interactivitate şi stimularea aptitudinilor individuale, oferind o experienţă educaţională la standarde internaţionale.

Shakespeare School continuă, după un prim deceniu de existenţă, să îşi încurajeze cursanţii să dezvolte aptitudini şi atitudini care să le ghideze dezvoltarea personală şi profesională pe termen lung. Aniversarea este marcată vizual, prin adoptarea unei noi identităţi şi relansarea site-ului realizate in colaborare cu agentia de branding Storience, iar noua deviză a şcolii, engleza cu caracter, reflectă obiectivele şi valorile şcolii, urmărind nu numai însuşirea de cunoştinţe, ci şi formarea cursanţilor săi.

“De la începuturile Shakespeare School, activitatea noastră a fost însufleţită de pasiune şi devotament pentru ceea ce facem – ştim că a fi profesor nu înseamnă numai transmitere de cunoştinţe, ci şi îndrumare, căldură şi foarte multă creativitate. Având aceste lucruri în vedere, am crescut nu ca un simplu centru de învăţare, ci ca o comunitate formată din profesori, părinţi şi cursanţi. Ne caracterizează un stil de predare cald şi prietenos, care permite atât celor mici, cât şi celor mari să înveţe cu drag, într-un mediu confortabil”, spune prof. Adriana Alionte, directorul Shakespeare School.

Fondat în 2002, centrul îşi desfăşoară activitatea în 3 sedii din Bucureşti, având o echipă formată din 20 de profesori. Shakespeare School oferă cursuri de engleză generală pentru copii şi tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 25 de ani, cursuri de pregătire pentru certificările internaţionale şi consiliere pentru admitere la universităţi din Marea Britanie şi Statele Unite. În cadrul centrului sunt organizate şcoli de vară în Marea Britanie sau SUA şi cluburi de conversaţie cu profesori nativi. Părinţii cursanţilor pot lua parte la Bright Parents, un club în care discută despre cele mai mari provocări ale vieţii de părinte, alături de un psiholog.

Shakespeare School este centru de pregatire recunoscut de Cambridge ESOL, gradul de promovabilitate al cursanţilor fiind în ultimii ani de 97% la acest tip de examen. Din 2008 este centru autorizat de pregatire si desfasurare a examenelor Trinity College London, iar din ianuarie 2009, este membru Quest (Asociaţia Română pentru Servicii Lingvistice de Calitate).

Despre Shakespeare School

Shakespeare School este centrul de invatare a limbii engleze din București, recunoscut de Cambridge ESOL, care pregateste anual peste 1.200 de copii și tineri (4-25 ani). Cu trei sedii și o istorie de peste 10 ani, Shakespeare School se mândrește cu mii de cursanti care au făcut performanță în limba engleză, în țară și în străinătate, după ce i-au urmat cursurile. Modul de predare interactiv, abordarea caldă a profesorilor și măsurarea lunară a rezultatelor definesc metoda Shakespeare School. Centrul oferă cursuri anuale pentru fiecare vârstă și nivel de performanță, cursuri de vară, tabere de engleză în țară și străinătate, cursuri pentru examenele Cambridge, TOEFL și IELTS, cluburi de conversație cu profesor nativ și un program de mentoring pentru părinți.

Pentru mai multe detalii, vizitează http://shakespeare-school.ro/

Categories
Cultura

Targ International de Universitati RIUF

Cine mai aruncă pe aici câte o geană știe că sunt un avid promotor al educației și dezvoltării personale. Și că susțin și promovez tinerii, în general.

Iar faptul că organizatorii RIUF (Romanian International University Fair – RIUF) au o medie de vârstă de 22 de ani și că acest târg de educație se adresează prin excelență tinerilor, cred că vorbește de la sine.

Sincer, cine la 18-23 de ani nu a visat să urmeze cursurile unei universități din străinătate sau măcar un master ori un doctorat undeva abroad, să locuiești într-un campus modern, înconjurat de studenți din alte țări…

Eu cu siguranță am avut acest vis și, deși am călătorit mult în străinătate, nu am făcut asta ca student. Dar chiar și acum sorb cu nesaț poveștile prietenilor care și-au făcut studiile prin străinătățuri. 🙂

Iar tu ai o șansă acum.

Tinerii care își doresc să studieze în străinătate pot găsi informații suplimentare la RIUF (organizat pe 17-18 martie la Sala Palatului în București, pe 20 martie la CRAFT în Timișoara și pe 22 martie la Hotel Unirea în Iași).

Iar faptul că peste 100 de universități sunt așteptate să participe la acest târg, cred că poate însemna un imbold în plus pentru tine.

Eu îți recomand să te înscrii la newsletter-ul evenimentului, pentru a afla din timp despre sesiunile de seminare și workshop-uri ce vor avea loc în cadrul târgului.

Succes! 🙂

Categories
Cultura

Comedia bloggerilor… pardon, erorilor

În bună tradiție 2.0, ieri am fost la teatru din nou, după un an de la primul eveniment dedicat bloggerilor. La Teatrul Masca. Un spectacol special pentru bloggeri, un regal cu un clasic: Comedia erorilor.

Ca de obicei, am râs și am participat.

Ne-a plăcut. Și cum nu sunt eu în măsură să fac o recenzie pe măsura calității, iată 10 motive pentru care ar trebui să vezi acest spectacol, 10 motive date de însuși maestrul Mihai Mălaimare.

Mulțumim, Teatrul Masca, pentru spectacolul fascinant, dar mai ales mulțumim, Anca Florea, pentru tot ce faci în online. Jos pălăria! Și tot respectul!

Felul în care ai înțeles să folosești Social Media pentru a promova minunata trupă de artiști de la Teatrul Masca este extraordinar și într-o zi când cultura în Social Media se va studia la facultate, cu siguranță că voi veți fi obiect de studiu.

Succes și felicitări!

Categories
Cultura

Educatie fara bariere – Gala Persoanelor cu Dizabilitati

Gala Persoanelor cu Dizabilități organizată de  ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei și Fundația Motivation România a ajuns la a doua ediție. Anul acesta, accentul campaniei publice, defășurate pe o perioadă de aproape două luni, va fi pus pe educația și accesul la școală al persoanelor cu dizabilități, premise pentru integrarea lor socială. Ediția din 2011 a Galei, organizată alături de Fundația Vodafone România, are loc sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene la București, iar coproducătorul evenimentului este TVR1. Evenimentul va fi difuzat de postul public de televiziune în data de 3 decembrie 2011.

Incluziunea persoanelor cu dizabilități începe în școală!

Anul acesta, competiția are cinci categorii de premiere: Oameni cu desăvârșire, dedicată persoanelor cu dizabilități care au avut împliniri remarcabile în context educativ, Angajatorii abilității, pentru angajatorii de pe piața liberă a muncii care au inclus persoanele cu dizabilități în activitatea lor, Promovează abilitatea, dedicată ziariștilor și media care au prezentat corect și au susținut cauza persoanelor cu dizabilități, Porți deschise – pentru instituțiile și companiile care au înțeles că accesibilizarea sediilor pentru persoane cu dizabilități nu trebuie să rămână doar pe hârtie, și Școala tututor abilităților – pentru a premia eforturile unităților de învățământ de integrare a persoanelor cu dizabilități.

Propune un candidat pentru Gala Persoanelor cu Dizabilități

Declarăm deschise înscrierile pentru toate cele cinci categorii, înscrieri ce se vor încheia pe 10 noiembrie. Jurizarea are loc după data de 10 noiembrie. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Persoanelor cu Dizabilități, care va avea loc în seara zilei de 29 noiembrie, și, în aceeași zi, printr-un comunicat de presă difuzat către media centrale și locale.

Publicul poate vota, în perioada 10 noiembrie – 25 noiembrie, numai pentru categoria “Oameni cu desăvârșire”. Candidatul cu cel mai mare număr de voturi va câștiga premiul de popularitate și va fi invitat să participe la Gala, alături de câștigătorii desemnați de juriu.

Fiecare categorie va fi evaluată de un juriu separat, alcătuit din persoane care, prin activitatea și dedicarea lor, au realizări în domeniul respectiv.

Te invităm să-i privești pe cei cu dizabilități altfel decât ai făcut-o. Îndreaptă-ți atenția spre ceea ce pot face, spre ceea ce oferă și spre ceea ce ar putea deveni aceste persoane dacă ar avea sprijinul nostru real. Propune un candidat pentru categoriile de concurs și fii alături de noi în campania de schimbare a statutului persoanelor cu dizabilități.

Urmăriți-ne pe site-ul campaniei și în toate media partenere.

Eveniment organizat de ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei și Fundația Motivation România, alături de Fundația Vodafone România.

Coproducător: TVR1

Partener: Adevărul Holding

Parteneri media: Adevărul, Click! Sănătate, Știrile Europa FM, București FM, Radio România Regional, 24 FUN, Oops Media, România liberă, Elle, Avantaje, Psychologies, Baby.

Parteneri media online: Hotnews.ro, SmartWoman.ro, BestJobs.ro, PromoAfaceri.ro, BusinessCover.ro, Romaniapozitiva.ro, StartEvo.ro

Eveniment susținut de: Special Olympics România, Step by Step, Media Image, IMPHOTO, Sovis Print.