Procurorii lui Basescu in actiune: Cum se eschiveaza Parchetul in dosarul fraudei electorale

Alegerile prezidentiale din 2009 si Referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu de anul acesta au fost doua dintre cele mai mediatiatizate subiecte pentru ca au adus in centrul atentiei servilismul cu care principalele institutii ale statului isi conduc activitatea in interesul presedintelui si a partidului „nasit”. 

Controversele provocate atat de alegerile prezindentiale din 2009, cat si de Referendumul din 29 iulie au aratat ca activitatea acestor institutii este una lipsita de orice fel de transparenta. Ȋn contextul „vanatorii” declansate de procurori imediat dupa Referendum sub pretextul unor fraude de cateva „milioane de voturi”, oamenii din subordinea Laurei Codruta Kovesi au desfasurat un numar record de anchete, un scenariu total diferit de ceea ce s-a intamplat la alegerile din 2009, cand, practic, a fost vorba despre acelasi subiect al fraudei electorale

Ghimpele a incercat sa obtina informatii oficiale si detaliate  de la Parchet in legatura cu stadiul plangerilor penale depuse cu privire la posibila fraudare a voturilor in cadrul scrutinului din 2009 pentru alegerile prezidentiale de la ambasada Romaniei din Paris, insa reprezentantii institutiei s-au eschivat, dupa cum vom vedea, in a oferi un raspuns concret.

Reamintim faptul ca procesele verbale de la sectia de votare din Ambasada Romaniei la Paris, intocmite dupa alegerile prezidentiale din 2009, au reprezentat o dovada solida a fraudei reclamate de PSD in conditiile in care aratau ca acolo si-ar fi manifestat dreptul la vot peste 3.700 de oameni. Un calcul simplu, dat fiind faptul ca in sectie existau 5 cabine de vot, iar programul a fost de 14 ore, arata ca fiecare persoana ar fi avut nevoie de fix 68 de secunde pentru a vota, lucru imposibil in conditiile in care era o sectie la care votantii erau nevoiti sa completeze si declaratiile pe proprie raspundere, ca sa nu mai luam in calcul intregul proces care dureaza cel putin 2 minute. Ȋn pofida plangerilor penale depuse in 2009, reactia procurorilor a fost cu totul alta decat la referendumul de anul acesta, cand acelasi subiect al fraudei a fost adus din nou in discutie, dar de aceasta data de catre reprezentantii PDL.

De exemplu, din cele 632 de dosare instrumentate cu ocazia Referendumului din 2012, imensa lor majoritate s-au soldat cu NUP. Din cele 344 de dosare inregistrate la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, de pilda, unul singur a ajuns pana acum in fata instantei; 311 au fost inchise cu NUP – fapta nu exista. Din totalul de 632 de dosare, doar in 6 cazuri procurorii lui Kovesi si Morar au reusit sa probeze ca fapta exista. 

Ghimpele a depus o solicitare oficiala la Parchetul de pe langa Ȋnalta Curte de Casatie si Justitie  prin care se cerea, in baza legii, furnizarea informatiilor detaliate cu privire la stadiul plangerilor penale depuse cu privire la posibila fraudare a voturilor in cadrul scrutinului din 2009 pentru alegerile prezidentiale de la Ambasada Romaniei din Paris. Ȋn adresa oficiala se cereau informatii despre numarul total al plangerilor depuse, numarul total al plangerilor solutionate, datele la care au fost depuse aceste plangeri, cat si solutiile date in cazul plangerilor deja solutionate.

Asa cum era de asteptat, transparenta in cazul activitatii Parchetului nu exista, iar raspunsul primit a fost unul pe masura. Ȋn ciuda faptului ca solicitarea se referea la informatii particularizate si detaliate despre plangerile penale depuse cu privire la posibila fraudare a voturilor in cadrul scrutinului din 2009 pentru alegerile prezidentiale de la Ambasada Romaniei din Paris, reprezentantii Parchetului ne-au trimis la un comunicat cu date generale pentru anii 2008-2009, „subliniind”, de altfel, faptul ca „aceste date nu sunt defalcate, ci prezentate per ansamblu, fara a fi facuta distinctie cu privire la alegerile prezidentiale din anul 2009, la Ambasada Romaniei din Paris”:

La data de 10.09.2012, Ministerul Public a postat pe site-ul www.mpublic.ro, la rubrica „Comunicate de presa – 2012”, un comunicat sub titlul „Situatie cauze alegeri si referendum 2008-2009 si 2012” in care este prezentata situatia cauzelor inregistrate la nivelul tuturor unitatilor de parchet, privind desfasurarea alegerilor locale, parlamentare, prezidentiale, europarlamentare si referendumului din perioada 2008 – 2009, precum si solutiile dispuse in acestea.

Subliniem, astfel, faptul ca aceste date nu sunt defalcate, ci prezentate per ansamblu, fara a fi facuta distinctie cu privire la alegerile prezidentiale din anul 2009, la Ambasada Romaniei din Paris.”

Ȋn consecinta, raspunsul primit traseaza doua directii: Ori Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public nu se aplica si in cazul Parchetului de pe langa Ȋnalta Curte de Casatie si Justitie si, implicit, a activitatii procurorilor, ori aceasta lege poate fi interpretata dupa cum servesc interesele, astfel ca trebuie sa ne multumim cu o prezentare generala a datelor pentru anii 2008-2009.

Ghimpele a trimis o noua solicitare Parchetului de pe langa Ȋnalta Curte de Casatie si Justitie in care se solicita un raspuns in deplina concordanta cu solicitarea facuta.

Nu rata
Pe acelasi subiect