Martha Bibescu pasi prin catedrala altui veac 

Personalitatea Marthei Bibescu , cunoscuta poeta , romanciera si memorialista franceza de origine romana este evocata la 35 de ani de la disparitie , in expozitia deschisa la Muzeul Literaturii Romane Nobletea unui destin printr-o serie de documente , manuscrise si fotografii , provenite atat din arhiva muzeului , cat si din colectia personala a lui Serban Cioculescu ).

Oricat de sever ar fi judecata inca aceasta femeie exceptionala pentru multele prostii pe care le-a savarsit , pentru aceasta fapta mare si buna de a reda chipul de altadata al Mogosoaiei generatiile viitoare se vor pleca cu evlavie si recunostinta in fata amintirii ei

Constantin Argetoianu – Amintiri din lumea celor de ieri

In secolul XX , nimic din intamplarile ce l-au traversat nu l-a putut desparti de prezenta atotcuceritoare a printesei Orientului , intr-un fel sau altul . Asa cum avea sa marturiseasca peste ani Martha , iubitul ei bunic , Alexandru C. Mavrocordat fostul sambelan al lui Carol I a fost cel ce i-a aratat de timpuriu ca istoria scrisa mai ales de invingatori e un machiaj al adevarului ; gratie batranului print , pasionat cunoscator al culturii eline si franceze , ea si-a educat sensibilitatea , Fenixul Mavrocordatilor devenind semnul vietii sale .

Va recunoaste ca de la acesta a luat nobletea istorica a Mavrocordatilor , iar de la parintele sau , diplomatul Ioan Lahovary , la fel de erudit , cultura romaneasca si un profund sentiment al apartenentei , al radacinilor fiintei . A fost cum spunea unul dintre adoratorii ei o femeie cu prea multe avantaje : averea , frumusetea , inteligenta si o pozitie in lumea buna , toate la un loc pentru o singura fiinta sunt un pacat de neiertat . Dupa aparitia cartii ce i-a adus consacrarea Cele opt raiuri , in 1908 a urmat un lung sir de volume , 31 la numar , purtand numele sau plus altele sub pseudonim ; intre ele s-a remarcat Izvor , tara salciilor , aparut in 1923 , un elogiu adus taranului roman , carte prefatata cu bucurie de Mihail Sadoveanu .

I-a succedat La bal cu Marcel Proust in 1928 , in care evoca intalnirea ei cu celebrul scriitor francez , cat si regretul de a nu fi reusit nasterea unei relatii durabile , pesemne si din cauza excesivei susceptibilitati a autorului lui Swann si a Odettei . In Parisul anilor 30 aparea nu fara ecou in lumea literelor , acel trio feminin de scriitoare romance , format din Ana de Noailles ( nascuta Brancoveanu-Bibescu) , Elena Vacarescu ( nepoata lui Ienachita Vacarescu , fosta domnisoara de onoare a Carmen Sylvei , exilata de batranul Carol I spre a-l feri de ispite pe principele mostenitor Ferdinand ) si principesa Martha Bibescu , numita de admiratori printesa Orientului , pentru stilul de viata opulent si misterios . A fost o persoana ce a starnit nenumarate controverse , sigura pe puterea seductiei ei , fiind o artizana a nasterii tanarului stat roman , prins in valtoarea unei Europe ravasite de cosmarul abia incheiat .

Intr-o vreme cand spiritul european se parea ca dezertase de la posturile sale de comanda , cand devenise doar un ecou al spaimei colective , Martha Bibescu a avut inspiratia si puterea sa nu abdice de la misiunea pe care destinul i-a harazit-o . Marele diplomat Paul Morand , vechi prieten al castelanei de la Mogosoaia isi amintea ca imediat dupa incheierea razboiului ea a fost aceea care a reusit sa coaguleze intr-un termen foarte scurt toate energiile principalilor actori politici ai timpului , nelasand vreme adversarilor ei sa actioneze si prin aceasta , sa desfiinteze idealul si efortul unei indelungi perioade diplomatice .

Locuia la palatul de la Mogosoaia , pe care i-l daruise sotul sau , printul George-Valentin Bibescu , nepot de frate al domnitorului detronat la 1848 . Ansamblul fusese resedinta lui Constantin Brancoveanu , construit intre anii 1698-1702 . in stilul clasic brancovenesc , cu bolti , arcade si influente ornamentale venetiano-bizantine . El va fi restaurat integral in anii 20 din fonduri personale , cu ajutorul arhitectului venetian Domenico Rupolo si al tanarului arhitect roman G.M.Cantacuzino , ruda indepartata a familiei ( fiul Marcelei Bibescu , sora vitrega a sotului Marthei si al diplomatului iesean Nicu Cantacuzino ) . Resedinta a devenit in timp , lacasul preferat al printesei , spatiul ei intim de reculegere si indeletniciri artistice .

Dupa disparitia sotului ei , in vara lui 1941 , si dramatica schimbare a destinelor tarii , Martha Bibescu a plecat la Paris , luand cu sine si o parte din manuscrisele ce vor fi publicate mult mai tarziu , in emigratie , cu ajutorul prietenelor si al scriitorilor pe care i-a cunoscut . Scrisul ca si caracterul sau dovedeste un neintrerupt fir al continuitatii si al increderii in valorile umaniste , indiferent de pretul platit . La 28 noiembrie 1973 , iubita nepoata a lui Alexandru Mavrocordat a plecat nerabdatoare sa-si intalneasca bunicul , inchipuindu-si ca se mai plimba cu el pe ulitele batranului burg a lui Creanga si Alecsandri .

Nu rata
Pe acelasi subiect