Categories
Actualitate

De ce se scumpeste energia?

In primul rand deoarece Romania din 1989 nu a investit mai nimic in energie. S-au terminat primele doua reactoare de la Cernavoda (1420 MW), investitie demarata pe vremea lui Ceausescu, care nu putea ramane in aer. Statul a mai investit doar in CET-ul Vest al Elcen-ului bucurestean, unde o instalatie pe cogenerare in ciclu combinat de aproape 200 MW salveaza multe in SEN si in SACET. Alta investitie care conteaza este cea a Petrom de la Brazi (privata), tot un ciclu combinat de 860 MW. Romgazul a esuat lamentabil (momentan, sa speram) cu centrala noua de la Iernut (tot ciclu combinat – 400 MW). Dintre cele mici este de metionat CET Oradea (47 MW) in cogenerare cu ciclu combinat (cu toate ca la ANRE apare cu 200 MW, deci instalatiile vechi nu au fost retrase).

Reamintesc de cate ori se poate dezastrul in care se afla industria energetica romanesca! Ultimii ani au insemnat cresterea importurilor. Multe instalatii au iesit din uz, productia a scazut, consumul a crescut. Instalatiile existente sunt vechi, uzate moral si cu randamente mici si in scadere datorata uzurii fizice, ceea ce face ca pretul de productie sa creasca. Asta se va intampla in fiecare an ce trece.

Stim ca CEH (1200 MW declarati de ANRE) este in faliment si ca pe huila vor mai ramane foarte putini ani doar Paroseniul cu 150 MW. CEO (3240 MW declarati de ANRE), pe lignit, a anuntat ca in cativa ani va ajunge la 660 MW. Si termocentrala de la Iasi (concesionata pana zilele trecute Veoliei, 100 MW) trebuie sa se inchida deoarece si aceasta este pe carbune si nimeni nu mai doreste sa preia aceasta concesiune data de Primaria Iasiului. La fel si Govora (200 MW). Asta inseamna ca in cativa ani in Romania vor dispare peste 4000 MW din carbune.

Pa gaz multe din instalatii necesita din ce in ce mai des reautorizari de la ANRE, ISCIR si Ministerul Mediului. Acestea costa si se adauga in pretul de productie. De asemenea am convingerea ca si termocentralele pe gaz incep sa cedeze cat de curand. Sa va reamintesc de CET-ul Sud al Elcen care a inceput sa aiba caderi din ce in ce mai dese. Centrala veche de la Iernut cu o capacitate de 300 MW (asta zice ANRE-ul) are si ea probleme. (cineva din piata mi-a soptit ca in ultima perioada Iernutul nu merge decat cu 80 MW.) Nici Aradul (50 MW) nu se simte prea bine. Nici Veolia Ploiesti (290 MW) nu are o viata buna. Dintre cele mici, Focsaniul (20 MW), Bacaul (25 MW) au de asemenea probleme. Enumeratelor le expira avizele si licentele incapand cu 2024. Aproximativ 1000 MW pe gaz vor iesi din exploatare in urmatorii ani.

Nuclearul rezista, dar nu prea mult. Din 2026 Reactorul 1 intra pentru aproape 2 ani in retehnologizare, dupa 30 de ani de functionare. Deci inca un minus de 720 MW din SEN.

Sa adunam: peste 5000 MW vor dispare pana in 2026.

Nu rezist sa nu fac urmatoarea paranteza: oare nimeni nu poate trage la raspundere ANRE-ul pentru raportarile false sau incomplete? Normal, numai Parlamentul ar putea sa o faca, dar cati parlamentari pricep ce dezbatem noi aici?

In al doilea rand, energia regenerabila are un randament scazut (ma refer la factorul de capacitate). Adica investitia pentru un MW o putem inmulti cu acest factor de capacitate pentru a afla costul real. La fotovoltaice 11%. Stim ca investitia pentru un MW este aproximativ 500.000 euro. Rezulta ca pentru un MW produs investim aproape 4.5 miliarde de euro. La eolian investitia intr-un MW este aproximativ 1 milion de euro si factorul de capacitate este de 27%, deci investitia reala este de 3,75 miliarde de euro. Mai adaugam ca pe aceasta o subventionam prin sistemul de certificate verzi.

In al treilea rand costurile de transport, distributie si serviciile de sistem aproape dubleaza pretul kilowatt-ului consumat. La acestea se adauga un tarif de cogenerare, o acciza si certificatele verzi de care am amintit. Cel mai mult atarna la factura tariful de distributie, cam 25% din total factura, cam jumatate din pretul de productie. Nu inteleg de ce companiile de distributie incaseaza jumatate din pretul de productie. Nu inteleg de ce tariful de transport este aproximativ 5% din pretul de productie si o cincime din pretul de distributie. Despre tariful de cogenerare trebuie scris un articol separat deoarece sunt multi factori care trebuie analizati. Toate acestea sunt stabilite (zic eu, dupa interese) de catre ANRE.

In al patrulea rand sunt companii care polueaza prin producerea de energie electrica: cele care folosesc ca materie prima carbunele si gazele. Aceasta poluare este penalizata prin obligarea producatorilor de a cumpara certificatele de CO2. Pentru carbune 0,91 certificate si pentru gaz 0,43 cerfiticate pentru un MW produs. Pretul unui certificat CO2 a crescut de la 4 euro (2018) la peste 43 de euro (2021). Acest cost intra in costul de productie, facand ca energia produsa din carbune sa fie total nerentabila, avand un pret de vanzare mai mic decat pretul de productie. (Si acum stau si ma intreb cum CEO a vandut cu sub 300 lei / MW o mare cantitate de energie pentru anii urmatori, in situatia in care Hidroelectrica a vandut cu 380.)

In al cincilea rand, piata nu este bine organizata. In OPCOM orice tip producator vinde energie in aceeasi piata. Problema este ca produsele nu sunt echivalente: nuclearul, gazul si carbunele au o componenta in plus, cea care confera securitate sistemului energetic national, adica functioneaza in orice conditii meteorologice. O piata de energie (care nu este altceva decat o bursa de marfuri) ar trebui sa aibe si o componenta de securitate a SEN (piata de capacitati) cum au mai multe tari componente a UE. Pe piata actuala, cu componentele sale, ar trebui sa se tranzactioneze energia electrica produsa din regenerabile si capacitatile fara importanta pentru SEN.

Aici exista o discutie: hidro intra sau nu intra la regenerabile. Daca luam in consideratie faptul ca cel mai mare producator din Romania este Hidroelectrica, care asigura o parte din energia securitara si de echilibrare am putea-o trece in piata de capacitati securitare. Este adevarat ca avem o oarecare predictibilitate asupra energiei electrice produsa prin turbinarea apei, dar avem perioade de seceta si avem perioade cand temperaturile nu permit operarea hidrocentralelor.

Si ajungem la “in al saselea rand”: energia hidro se va scumpi si ea. Din doua motive: lacurile nu au mai fost decolmatate de 30 de ani, aprecierea specialistilor este ca aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este fals raportata, acestea fiind pline cu mal. Al doilea motiv este ca apa turbinata se va scumpi. Administratia Nationala Apele Romane (cea politizata cu sinecuri) a scumpit cu 55% apa turbinata, astfel pentru fiecare MW obtinut vom plati 33 de lei.