Statele din centrul si estul Batranului Continent, inclusiv Romania, au potentialul de a deveni „noua Scandinavie” a Europei, a declarat directorul general al Erste Group, Andreas Treichl, intr-un discurs sustinut saptamana trecuta la Viena, cu ocazia receptiei care a urmat conferintei de prezentare a rezultatelor grupului la jumatatea lui 2012. „Uitati-va la tari precum Danemarca, Norvegia, Suedia sau Finlanda. Unele sunt in zona euro, unele nu, altele nu sunt nici macar in UE, si totusi formeaza o regiune care s-a descurcat foarte bine in conditiile crizei din zona euro. Europa Centrala si de Est are potentialul de a se dezvolta in mod similar”, a spus Treichl.
Ca grup financiar cu radacini in zona euro, dar cu o pondere semnificativa a activelor si afacerilor in Europa Centrala si de Est, cei de la Erste, proprietarul BCR, cea mai mare banca din Romania, sunt obligati nu doar sa se arate, ci chiar sa fie optimisti.
Ideea lui Treichl este dezvoltata de catre Franz Hochstrasser, director executiv adjunct al Erste Group, responsabil al departamentelor Piete de capital, Gestionarea bilantului si Cercetare, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Finantistii.
In rezumat, reteta lui Hochstrasser pentru Romania este simpla: luati fondurile UE de la occidentali pentru a va dezvolta infrastructura, creati un mediu politic, legislativ si juridic stabil si banii investitorilor straini se vor intoarce la voi.
De ce? Pentru ca nimeni nu mai investeste in statele de la periferia zonei euro, intrucat a devenit prea riscant, in conditiile crizei datoriilor suverane. Iar randamentele plasamentelor efectuate in state din nucleul uniunii monetare, cum ar fi Germania, sunt mult prea mici. In aceste conditii, banii aflati in goana dupa randamente trebuie sa migreze undeva, si de ce nu ar migra in Romania?
Eternul model polonez Recent, in iunie, Erste a participat activ, din postura de manager, la lansarea unei emisiuni de eurobonduri a statului polonez.
„A fost un imens succes. Au imprumutat 1,5 miliarde euro pe 11 ani, cu un cupon de 3,75%, si la un spread foarte mic, de doar 1,94% peste rata swap. Cererea totala din partea investitorilor a fost de aproape 4 miliarde de euro”, a declarat Franz Hochstrasser, pentru Finantistii.
Care este explicatia succesului?
„Polonia este singura tara europeana care nu a cunoscut deloc recesiunea. Si e foarte important ca au o cerere interna foarte robusta, astfel incat, spre deosebire de Cehia sau Slovacia, nu s-ar resimti foarte mult de pe urma unei eventuale incetiniri a economiei germane, care le-ar afecta exporturile”, spune directorul executiv adjunct al Erste.
Polonia este o piata uriasa, gratie populatiei mari a tarii, continua Hochstrasser, si, din aceasta cauza, toate marile companii ale lumii vor sa investeasca in Polonia. „Dar apropo, a doua piata uriasa din regiune este chiar Romania, din punct de vedere al populatiei”, subliniaza managerul Erste.
Polonia este perceputa ca o tara foarte stabila si cu un palmares excelent al reformelor. „E greu sa gasesti ceva semnificativ negativ cu privire la Polonia. Guvernul polonez are o reputatie foarte buna, una dintre cele mai bune din Europa, este chiar unul din putinele guverne europene privite unanim in mod pozitiv. De asemenea, au o infrastructura foarte bine pusa la punct”.
Nu in ultimul rand, spune Hochstrasser, polonezii au beneficiat mult de pe urma infiintarii din timp a fondurilor de pensii private obligatorii, creand astfel o baza foarte solida de investitori institutionali locali importanti, ceea ce a permis companiilor poloneze sa se finanteze, pentru investitii, prin listare la bursa. „In acest fel, s-a creat un cerc virtuos foarte important”.
Context favorabil pentru estici… Franz Hochstrasser povesteste ca, de fiecare data cand se intalneste cu potentiali investitori din Germania, le recomanda emisiunile de obligatiuni suverane ale statelor din Europa Centrala si de Est.
„Incerc tot timpul sa promovez regiunea noastra. Iar in prezent, ca urmare a crizei datoriilor suverane, perceptia in Europa s-a schimbat dramatic. Bondurile unor state cum ar fi Polonia, Cehia si chiar Slovacia au ajuns sa fie percepute aproape ca active de refugiu, cu risc foarte mic (safe heavens). Aceasta modificare dramatica de perceptie se reflecta deja in cotatiile CDS si in spread-urile acestora comparativ cu cele ale Germaniei. Polonia are cam acelasi spread al CDS-ului ca Franta. Cehia are un spread semnificativ mai redus decat cel al Frantei si apropiat de cel al Austriei”, explica Hochstrasser.
De ce?
„Investitorii cauta cu disperare noi tinte de plasament. Nu se mai investeste, evident, in obligatiuni spaniole si italiene. Cele italiene reprezentau o piata uriasa. Acum, de fiecare data cand Italia face rambursari de obligatiuni, investitorii Ii multumesc lui Dumnezeu ca isi vad banii inapoi”.
Acesti bani trebuie insa reinvestiti, si, devreme ce s-a ajuns ca Germania, Elvetia si alte state percepute in mod traditional ca sigure sa se imprumute la dobanzi extrem de reduse sau chiar negative, din cauza aversiunii la risc, ce alternative ar mai fi in Europa, care sa ofere investitorilor si ceva randamente?
„Polonia, Cehia si Slovacia. Iar investitorilor dispusi sa riste ceva mai mult, le recomand sa aiba in portofolii titluri de stat ale Romaniei, Croatiei si Serbiei”.
…dar nu toti profita
La jumatatea lui 2012, CDS-ul Romaniei se situa la 4,11%, aproape dublu fata de cel al Poloniei (2,15%), de peste 3 ori mai mare decat cel al Cehiei (1,31%) si semnificativ peste cel al Slovaciei (2,39%).
„Din pacate, Romania nu este in pozitia de a profita de criza din zona euro si de schimbarea de perceptie a investitorilor precum Polonia, Cehia sau Slovacia. Anul trecut, da, a profitat de aceste lucruri. In iunie 2011, Romania a emis eurobonduri la un spread foarte bun, cam de 2,5% peste swap. Acum, nu mai poate profita, si e mare pacat”.
Care sunt cauzele?
„Ma asteptam ca lucrurile sa se miste mai rapid intr-o directie pozitiva in Romania. De exemplu, absorbtia fondurilor UE se situeaza inca la un nivel foarte slab, iar investitiile in infrastructura sunt nesatisfacatoare”, explica Franz Hochstrasser.
In viziunea vice-CEO-ului Erste, spre deosebire, de exemplu, de Ungaria, in Romania, potentialul de dezvoltare economica pe termen lung este enorm.
„Pentru noi este extrem de important acest potential, devreme ce detinem BCR, cea mai mare banca din Romania. Activitatea acesteia trebuie imbunatatita, iar o parte din ceea ce nu a mers bine ni se datoreaza si noua. Insa o parte importanta se datoreaza situatiei economice si politice generale din Romania si e pacat ca Romania nu profita de oportunitatile oferite de piata”.
Fondurile UE sunt bune pentru infrastructura
Sa fie insa absorbtia fondurilor UE un soi de elixir magic pentru economie? Pana la urma, aceste fonduri UE nu sunt investitii reale, ci transferuri fiscale dinspre tarile dezvoltate ale Uniunii catre cele mai sarace.
„Asa este”, admite Franz Hochstrasser.
„Insa inainte de a hotari sa investesc intr-o tara, la ce ma uit, de ce am nevoie, ca investitor strain? Forta de munca bine pregatita si, daca se poate, mai ieftina decat in tara mea de origine. Iar costul mediu al fortei de munca in Europa Centrala si de Est este semnificativ mai redus decat in Occident. Fata de Germania, de exemplu, este cu 80% mai mic. In al doilea rand, am nevoie de o buna infrastructura, pentru a putea sa-mi transport usor si ieftin produsele si orice mai am nevoie, utilaje etc. Si in al treilea rand, am nevoie de un mediu politic, legislativ si juridic in care sa pot sa am incredere”.
In acest sens, afirma directorul executiv adjunct al Erste, absorbtia fondurilor UE este necesara pentru imbunatatirea infrastructurii din Romania, iar aceasta imbunatatire va fi de natura sa atraga iar investitii straine directe.
„Daca aceste trei cerinte sunt indeplinite, atunci sunt fericit sa pot sa investesc intr-o tara straina. Romania are o forta de munca bine educata si ieftina. Daca ar putea sa isi imbunatateasca infrastructura si sa furnizeze siguranta pentru investitori din punct de vedere politic, legislativ si juridic, atunci Romania ar deveni din nou foarte atractiva pentru investitorii straini, ceea ce s-ar reflecta in performanta economiei”.
Si-au mentinut expunerea
Expunerea grupului Erste pe datoria suverana a Romaniei este, la jumatatea anului 2012, la niveluri asemanatoare cu cele din perioada similara a anului trecut. „Vrem chiar sa ne majoram aceasta expunere, pentru ca ne mentinem angajamentele fata de piata romaneasca, insa am vrea sa vedem progrese din partea autoritatilor”.
Pe de alta parte, una dintre marile probleme, atat pentru economia romaneasca, cat si pentru sistemul bancar, este stagnarea creditarii, cauzata in primul rand de nivelul foarte slab al cererii de imprumuturi.
„In Romania, singurul segment de creditare care a functionat in ultimii ani este Prima Casa, care nu este un business prea profitabil. Ne-ar placea sa avem rate mai mari de crestere a activelor, de exemplu, in ceea ce priveste creditele de consum”.
Depreciere versus dobanzi mari Odata cu anuntarea rezultatelor la jumatatea lui 2012, cei de la Erste au facut public obiectivul intensificarii creditarii in lei pe piata romaneasca. Cat de fezabil este insa acest obiectiv?
„Este foarte dificil, pentru ca diferentialul de dobanda dintre lei si euro este in continuare semnificativ, in defavoarea leului. Totusi, motivul pentru care ne-am fixat acest obiectiv este acela ca vulnerabilitatea leului la depreciere, accentuata in aceasta perioada, constituie o povara si o adevarata amenintare pentru economie. Daca oamenii si-ar permite sa plateasca dobanda la lei, ar fi ceva bun si pentru debitori, si pentru creditori, pentru ca s-ar elimina riscul valutar, care este mare in Romania. Nu cred insa ca trecerea de la credite in euro la credite in lei se va face in proportie foarte mare in perioada urmatoare, trecerea va fi lenta si graduala”.
Franz Hochstrasser mai spune ca unul dintre motivele pentru care este ingrijorat in legatura cu creditarea in moneda locala este acela ca, atunci cand euro se depreciaza fata de dolar si de celelalte monede de referinta, monedele din Europa Centrala si de Est se depreciaza inca si mai mult fata de euro.
„Ma astept ca euro sa se deprecieze in continuare. Iar singura moneda din regiune care nu s-a depreciat in aceasta perioada fata de euro, ba chiar s-a apreciat putin, a fost zlotul. Iata, vorbim din nou despre Polonia”.
Exista leac la criza euro? „Cred ca actuala criza a euro va dura inca mult timp. Inca nu am identificat o solutie potentiala convingatoare. Eram pesimist anul trecut, sunt inca si mai pesimist anul acesta”.
Statele Unite ale Europei?
„Vorbeam de curand cu un manager din Statele Unite, cu care ma contrazic de obicei cand vine vorba despre SUA si Europa, iar de data asta mi-a zis ca nici nu mai vrea sa auda de Europa si de criza datoriilor suverane. L-am intrebat de ce, iar el mi-a zis: statul american Philadelphia in anii ’80, cand era cat pe ce sa intre in incapacitate de plata?> Am raspuns ca nu. Iar el a continuat: noi am rezolvat acea problema in doua saptamani, prin interventia guvernului federal. Iar in termeni de PIB, Philadelphia este pentru SUA exact ceea ce este Grecia pentru zona euro. Voi va confruntati cu problema Greciei de aproape 3 ani. Ce veti face atunci cu Spania sau Italia, daca nu puteti rezolva nici macar Grecia?>”.
Asta e diferenta dintre SUA si zona euro, spune Hochstrasser: „SUA este o uniune fiscala, politica si emotionala, creata dupa mari conflicte, cum a fost razboiul civil. Banca centrala a SUA a fost creata de-abia in 1913, mult dupa crearea uniunii fiscale. In timp ce in zona euro am incercat sa facem exact invers. Intai am creat moneda euro, Banca Centrala Europeana si dobanda unica in uniunea monetara, intr-o regiune cu economii total debalansate unele in raport cu altele, fara o uniune fiscala, politica si emotionala. De aceea este foarte greu de rezolvat criza datoriilor suverane”.
Totusi, nu e chiar nimic de facut?
„Sunt mai multe variante de solutii posibile. Prima ar fi crearea acestei uniuni fiscale si politice, care mi se pare insa extrem de improbabila, pentru ca trebuie sa convingi atat popoarele de la periferie, cat si pe cele din centru, cum ar fi Germania, sa accepte asta. E ceva extrem de dificil si, in consecinta, improbabil”.
Daca s-ar supune chestiunea unui referendum, ar vota austriecii in mod majoritar pentru o uniune fiscala si pentru o cedare partiala de suveranitate?
„Nu cred”, raspunde Hochstrasser, zambind. „Austria, ca si Germania, are ca problema faptul ca datoria publica este deja la niveluri foarte inalte. Tocmai de aceea, nu cred ca ne putem permite sa salvam Italia si Spania, daca va fi nevoie”.
Daca uniunea fiscala si politica nu va fi posibila, continua executivul Erste, o alta solutie ar fi inflatia. „Dar e foarte greu sa creezi inflatie in tari aflate in recesiune, cu somaj ridicat si supuse unor masuri de austeritate. Dimpotriva, e foarte usor sa creezi inflatie in Germania”.
In concluzie, Franz Hochstrasser este de parere ca euro va continua sa fie slab fata de dolar si de celelalte monede majore ale lumii, ceea ce va fi in folosul statelor eficiente si orientate catre export, precum Germania. Insa in acest fel, decalajul de dezvoltare dintre economia Germaniei si cele de la periferie zonei euro va continua sa se adanceasca.
„Ar mai fi solutia scindarii euro in doua monede, una pentru statele tari si cealalta pentru statele slabe. Toate solutiile insa prezinta dezavantaje semnificative”.
Din nou: criza euro ca sansa de dezvoltare
Partea buna, continua optimist Hochstrasser, este ca, indiferent de ce se intampla in zona euro, Romania, daca isi face temele, va fi intr-o pozitie economica destul de buna.
„Daca problemele din zona euro continua, in special la periferia sudica, investitorii vor cauta alternative de plasament. Si pentru asta nu sunt suficiente Polonia, Cehia si Slovacia. Daca Romania isi va face treaba, se va afla cu certitudine pe radarul investitorilor aflati in cautare de tinte de plasament. Si nu doar in termeni de refinantare a datoriei publice, ci si de investitii straine directe in economie. Asta e foarte bine in privinta Romaniei, ca nu depinde prea mult de ceea ce se intampla in jur. Investitorii au tot timpul tendinta de a compara. Iar comparatia este fara indoiala in favoarea unei tari cu datorie publica mai mica de 50% din PIB, cum este Romania”.
„Daca isi va face treaba, va fi bine pentru Romania. Daca nu, va fi numai vina ei si isi va merita soarta, cu tot regretul. Noi la Erste suntem hotarati sa facem tot ceea ce putem pentru a ajuta economia Romaniei. Perspectivele de viitor ale Romaniei sunt extrem de pozitive, deci sa ne rugam ca lucrurile sa mearga bine, iar Romania sa faca ceea ce trebuie sa faca”, conchide Franz Hochstrasser.
