In Franta, doar una din zece persoane trecute de 75 de ani care au fost sunate sa vina la vaccin a si facut-o, in timp ce in Germania salvarea campaniei este asteptata de la medicii de familie. La fel si in Romania, desi, deocamdata, medicii de familie spun pas.
Romania a vaccinat pana acum prea putini varstnici si bolnavi cronici, aratand ca nu-i pasa cu adevarat de persoanele vulnerabile, spre deosebire de statele occidentale unde lucrurile stau exact pe dos. Aceasta perceptie este destul de raspandita in Romania, la trei luni de la debutul campaniei de vaccinare.
Intr-o postare pe Facebook, Liviu Iolu de la PLUS a avansat chiar si niste cifre: doar 30% dintre batrani si bolnavi au fost vaccinati in Romania. In timp ce in Franta, de exemplu, procentul acestora ar fi de peste 70%.
Dintr-un anumit punct de vedere, nu este chiar ciudat faptul ca unii au impresia ca persoanele vulnerabile in fata COVID au fost ignorate de statul roman in cele trei luni de la debutul campaniei de imunizare.
Iar aici principalul argument se leaga de decizia Comitetului de vaccinare de a pune in aceeasi oala, in etapa a doua, populatia cu grad ridicat de risc si asa-numitii ,,lucratori esentiali”. Acestia din urma, mult mai abili decat primii in folosirea cu succes a platformei de vaccinare, in conditiile in care dozele nu ajungeau pentru toata lumea.
A fost ca si cum ai pune sa alerge la un maraton alergatori profesionisti si amatori si te-ai intreba apoi de ce numai primii trec linia de sosire.
De asemenea, era usor de prevazut ca intr-o tara in care jumatate din populatie locuieste in mediul rural, uneori fara acces direct la servicii de sanatate de orice fel (si fara o minima alfabetizare digitala), multi nu vor avea cum sa ajunga fizic sa se vaccineze chiar daca, sa zicem, ar fi reusit sa treaca de examenul programarii prin platforma.
Si, fara indoiala, multi nu si-au permis sa opteze pentru solutii aflate la sute de kilometri departare de casa.
Dincolo insa de a recunoaste niste realitati romanesti particulare- gradul de urbanizare mai redus decat in alte tari, lipsa educatiei digitale, factorii culturali etc- intrebarea constructiva ar fi daca totusi exista ceva care a functionat bine in vest in ceea ce priveste vaccinarea vulnerabililor si ar putea fi importat si in Romania. Pentru asta ar trebui sa ne uitam in jurul nostru.
Franta: Autoritatile suna persoane vulnerabile pentru a le chema la vaccinare, dar doar una din zece accepta
Un ,,vaccinodrom” in Perpignan, Franta, 12 April 2021. FOTO: Jc Milhet/AFP/ Profimedia
Franta era ieri la 15,7% din populatie vaccinata cu cel putin o doza si la 5,5% din populatie imunizata complet. In ceea ce priveste persoanele vulnerabile, lucrurile stau in felul urmator: persoanele din azilurile de varstnici au fost imunizate in proportie de 75%, iar cele care traiesc in casele lor, din segmentul de varsta 75-79 de ani, au fost vaccinate doar in proportie de 35%.
Francezii cu varstele intre 65 si 69 de ani nu sunt imunizati decat intr-o proportie de 4 procente, potrivit unui articol Radio France International.
Deci nici Franta nu sta grozav la protejarea persoanelor vulnerabile, iar procentul mare de imunizati in fata COVID se regaseste doar in randul celor institutionalizati. Fapt intr-un fel logic, desi si aici au existat suficiente controverse, pentru ca, in sine, procesul de vaccinare din aceste centre s-a dovedit mult mai complicat, din cauza documentatiei stufoase, decat si-au imaginat autoritatile.
Mai trebuie spus ca Franta a inceput vaccinarea pe grupe de varsta, primii fiind cei peste 75 de ani, iar incepand de pe 12 aprilie procesul a ajuns si la grupa de varsta de peste 55 de ani (cu o luna mai devreme decat se anuntase initial).
L-am intrebat pe jurnalistul RFI Vasile Damian, de la Paris, ce a functionat si ce nu a functionat in aceasta tara in ceea ce priveste atragerea populatiei vulnerabile catre centrele de vaccinare.
Franta este printre tarile unde gradul de incredere in vaccinurile anti-COVID este scazut. (era 1/3 in toamna, potrivit sondajelor, intre timp a mai crescut, pentru ca sa scada din nou dupa scandalul Astra Zeneca). Exista neincredere chiar si in randul medicilor.
Vasile Damian mi-a spus ca, recent, autoritatile s-au apucat sa trimita scrisori de informare acasa persoanelor trecute de 75 de ani si care s-au aflat cumva ,,sub radar” in acest proces.
,,Adica persoanelor care nu intra pe internet, traiesc in localitati mici, rurale etc. Apoi, de o saptamana, au inceput sa dea si telefoane persoanelor din aceasta categorie de varsta. Au fost date 30 de mii de telefoane pe zi din care aproximativ 3000, deci cam 10%, s-au soldat cu prezenta persoanei respective la vaccinare. In plus, 20% din persoanele contactate au refuzat ferm vaccinarea, din diverse motive”, mi-a spus Vasile Damian.
In Franta nu numai medicii vaccineaza, ci si farmacistii, cei care sunt deja obisnuiti sa faca vaccinuri pentru gripa sezoniera. Ca o particularitate, dupa cum spune Vasile Damian, campania de vaccinare s-a axat in principal pe grupe de varsta:
,,Nu prea este voie sa te intrebe cineva despre comorbiditati, alte boli, sunt date personale, s-a mers mai mult pe categorii de varsta. Si nu au existat nici atatia esentiali la vaccinare, cum ar fi jurnalistii. Cel mult profesorii”.
Chiar daca unele dintre metodele din Franta, cum ar fi telefonarea sau informarea prin posta a persoanelor vulnerabile care nu s-au vaccinat, ar putea fi aplicate si in Romania, intrebarea care se pune este daca acestea vor avea vreun efect concret. Probabil, la fel ca in Franta.
